În prezent, este demonstrat că fenomenul bârfei la locul de muncă reduce productivitatea organizației și are o serie de implicații psihologice și sociale pe care le vom discuta în continuare.
Acest fenomen al „bisericuțelor” create în mediul profesional, bazate pe bârfe în absența persoanei despre care se vorbește, denotă la nivel organizațional probleme serioase în ceea ce privește repartizarea corectă a volumului de muncă. Dacă într-o organizație există timp pentru astfel de discuții, este clar că atenția nu este concentrată pe claritatea și buna desfășurare a sarcinilor, ci pe cu totul altceva.
Dincolo de starea conflictuală, de tensiune și ostilitate pentru organizație, potrivit psihodiagnozei organizaționale, se întâmplă următoarele: productivitate scăzută, gestionarea defectuoasă a timpului profesional, lipsa unei ierarhizări corecte (astfel că subalternii au impresia că se pot „trage de șireturi” cu un superior sau cu un alt coleg doar pentru că acesta a fost bârfit, având senzația că totul este permis, ceea ce nu mai conduce către o relație profesională corectă).
În primul rând, bârfele scad productivitatea și schimbă comportamentul la birou. Pe de altă parte, discuțiile despre ceilalți în absența lor creează o stare de neliniște. Ca angajat, atunci când auzi că ești bârfit, începi să pui la îndoială orice auzi și astfel atmosfera devine și mai stresantă. Încrederea dispare treptat, până în punctul în care nu te mai simți în siguranță la birou.
Soluții concrete pentru a evita implicarea în bârfe și bisericuțe
- Nu participa activ la bârfe: Orice aport la bârfe, aducând argumente pro sau contra persoanei subiectului, doar adaugă „paie pe foc”. Alege să fii transparent față de colegii tăi. Dacă ceva te-a supărat la un coleg, mergi la el și spune-i direct ce te deranjează. Dacă lucrurile nu se soluționează, evită acel coleg.
- Nu asculta bârfele: Ascultând bârfe, te transformi în complice. Pleacă din acel loc și fii un exemplu. La momentul oportun, sesizează conducerea cu privire la modul în care sunt împărțite sarcinile în organizație. O persoană ocupată nu are timp să bârfească, deoarece atenția sa este concentrată pe ce are de făcut.
- Observă și acționează: Dacă observi că există tensiuni între colegi, poți apela la un specialist care să participe la discuție. Managerii și persoanele abilitate trebuie informate oficial despre timpul dedicat bârfei. Cheamă managerul când se adună aceste „comisii de bârfă” și invită-l în mijlocul lor.
- Discută cu inițiatorul bârfei: Dacă a fi un exemplu și discuțiile de grup nu ajută la eliminarea obiceiului, vorbește cu vinovatul. Explică-i cum pot fi afectați colegii de acțiunile și vorbele sale. Informă-l că există și modalități legale prin care te poți apăra, cum ar fi cererea de daune pentru defăimare și calomnie.
- Transformă bârfa în complimente: Încurajează-ți colegii să vorbească frumos unii despre ceilalți. La următoarea ședință, poți pune colegii să noteze un lucru de îmbunătățit și trei de lăudat despre fiecare coleg prezent. Pune-i să le citească cu voce tare.
- Nu tolera bârfa: Unele companii au în lista de reguli „zero toleranță la bârfă”. Ce înseamnă asta? Oricine spune ceva ce poate afecta negativ un coleg este sancționat. De exemplu, se poate scădea din salariu. Deși poate părea dur, este o regulă benefică pentru bunăstarea grupului.
- Apără-te legal și cunoaște-ți drepturile: Notează și arhivează toate plângerile. Discută cu victima și întocmește un raport. Dacă nu ești tu în funcția de conducere, mergi cu dovezile la superiorul tău și propune o discuție cu vinovatul.
În prezent, este demonstrat de către psihologi și psihiatri că persoanele care aleg bârfa ca soluție sunt, de obicei, persoane nefericite cu propria lor viață, care se simt validate crezând că astfel își vindecă propriile neîmpliniri. Acestea se consideră justițiare și confundă oamenii care se adună în jurul lor cu prietenii adevărați.
Psiholog Claudia Nicoleta Vîja