Știați că sectorul alimentar reprezintă aproximativ 30% din consumul total de energie din lume și 22% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră? În prezent, consumatorii sunt interesați să aibă propria contribuție la dezvoltarea sustenabilă, iar deciziile de cumpărare vor avantaja în viitor companiile responsabile, care implica rolul consumatorului de a avea un impact individual. Sustenabilitatea nu va deveni aplicabilă decât dacă sectoarele economice, cetățenii, și nu în ultimul rând guvernul conștientizează, își însușesc și folosesc principii sustenabile.
E clar că marile companii din industria alimentară au început să devină tot mai atente la furnizorii lor. De ce? Simplu… din cauza impactului activităților comerciale asupra planetei care sunt generatoare de emisii de CO2 prin procesarea, depozitarea și transportarea bunurilor. Știu, o să spuneți că nu sunt suficiente informații sau resurse pentru a implementa astfel de măsuri, dar trebuie să știți că în viitorul apropiat, unul dintre principalele criterii de selecție pentru un consumator, în ceea ce privește alegerea unui produs sau a unui restaurant ori hotel va fi cat de eco-sustenabile sunt acestea.
Cu cât fabricile, restaurantele, hotelurile etc. vor consuma mai puține resurse și vor implementa programe de autosustenabilitate prin optimizarea lanțului de producție și a aprovizionării, cu atât se vor apropria de acest ‘’trend’’ sustenabil. Mai mult, nu trebuie să neglijăm nici sustenabilitatea financiară și nici profitul generat de implementarea acestor măsuri sustenabile, pentru că la sfârșitul zilei, cand tragi linie, trebuie împăcată și capra și varza.
Gândiți-vă că majoritatea operatorilor din industrie au la bază un ciclu de funcționare: 1. Aprovizionare; 2. Stocare; 3. Livrare clienți; 4. Recuperarea ambalajelor generate în urma utilizării produselor.
Ce ar putea face?
- Preluarea produselor la ore “verzi” – când traficul nu este intens, livrarea se poate face rapid, iar consumul redus de carburant generează un impact important în reducerea producției de dioxid de carbon.
- Eliminarea ambalajelor inutile, care nu oferă un plus de valoare produselor, în special a celor de plastic care sunt aruncate după descărcare.
- Digitalizarea tuturor documentelor (se economisește hârtie, curent, și se simplifică munca pentru factorul uman).
- Folosirea panourilor solare sau reciclarea deșeurilor. Toate acestea vă aduc deja în „clubul sustenabilității“.
Colectarea și depozitarea deșeurilor creează cheltuieli deloc neglijabile, de aceea acest aspect a început să genereze interes în rândul directorilor de restaurante sau fabrici. Și asta pentru că în fiecare an, numai restaurantele produc în întreaga lume peste trei milioane de tone de deșeuri ca urmare a studiului făcut de Sustainable Restaurant Association.
Și o să mă întrebați: ok, ce mai trebuie făcut? Exemple sunt foarte multe, dar puteți începe prin a achiziționa materiile prime din surse responsabile, prin a gestiona resturile alimentare, prin a utiliza produse de igienizare cu impact minim asupra mediului. Puteți alege și varianta Iduna România , dacă doriți. Fiecare mamă își promovează puiul. Revenind, toate acestea pot influența în mod pozitiv contribuția dumneavoastră la un business sustenabil.
Și, nu în ultimul rând, trebuie să știți că realizarea unei strategii de branding se bazează în primul rând pe informarea și mobilizarea consumatorilor, care, din păcate, primesc prea puține informații referitoare la activitățile de responsabilitate socială și de mediu.
O să mai revenim asupra acestui subiect, pentru că există o mare diferență între filantropie și sustenabilitate.
