Mircea Neacșa este realizator TV, una dintre vocile de la Teleenciclopedia, fost director în cadrul Televiziunii Române este un jurnalist cu o vastă experiență și cu o viață plină de momente demne de povestit. Precum mărturisește chiar el, cariera sa este definită de trei valențe: cea jurnalistică, cea de crainic narator și cea de manager în domeniul televiziunii.
Gabriela Roșca: Mircea bine ai venit. Noi ne știm de mulți ani, însă cu această ocazie sperăm să te cunoască și urmăritorii noștri. Și, pentru că vorbim despre “Oameni și momente”, hai să începem cu Mircea. Cine e Mircea?
Mircea Neacșa: Eu am terminat liceul undeva la jumătatea anilor 80, opțiunile nu erau nu erau variate și atunci viața m-a împins pur și simplu către așa ceva, deși poate că tindeam către ceva științe umaniste, aveam oarecare aplecare, dar asta a fost destinul. Facultatea am terminat-o în 1991 și într-o bună zi, mama mea, care lucra la televiziune îmi spune că s-a afișat un concurs de redactor la știri. Eu terminasem șef de promoție la mașini termice și mă gândeam: ce mă interesează pe mine așa ceva? După vreo 2 zile mi-am zis totuși am să mă duc, pentru că vreau să văd ce înseamnă asta, m-am gândit că e o experiență. Aveam 25 de ani și m-am dus cu o dezinvoltură totală, cu probă de telegenie și dicție eliminatorii. După vreo lună de zile am aflat că am intrat redactor la știri și au fost 6 ani de muncă la știri.
GR: Ce a însemnat asta, de fapt?
Mircea Neacșa: Din ianuarie 92 până în februarie 98 am lucrat la știri. Bineînțeles că m-au trimis pe teren. Am băgat 2 ani de zile de teren și numa la Cotroceni, n-am fost, dar la Guvern la Parlament, la primărie, la ministere, la toate cele, pentru ca după aceea să mă rețină în redacție, pentru că mă pregăteau pentru munca de editor de știri. Ceea ce s-a și întâmplat. Editare de știri și prezentare de Jurnal. Eram editor – prezentator. Am avut atunci o mare problemă, profesional vorbind, practic, făceam altceva de ceea ce am fost format. Și trebuia să o iau de la început într-o altă meserie. Mărturisesc că mi-am dorit. De aceea am dat admitere la SNSPA, am făcut științe politice. Apoi am mai făcut un master de comunicare la Facultatea de Jurnalism, astfel încât să pot să am o oarecare bază, inclusiv teoretică. Jurnalismul este o meserie care necesită ca la sportivii de performanță meciuri în picioare. Dar ai nevoie totuși de un background intelectual solid. Și sunt împrejurări în care acesta face diferența.
GR: Cum era jurnalismul atunci?
Mircea Neacșa: Am prins o epocă oarecum romantică, pentru că era imediat după revoluție. Exista un soi de entuziasm al societății până la urmă, care se regăsea inclusiv în sau cu oarecare amprentă mai pregnantă și în televiziune. În sensul că existau rigorile profesiei, dorința de a-i învăța pe ceilalți și în felul acesta eu am avut norocul că am interacționat cu oameni de televiziune extraordinari. Dar eu nu am stat doar la știri, mergeam prin redacție și vedeam ce se întâmplă și prin alte departamente. După știri am lucrat la redacția de tradiții și folclor, pentru că eu am făcut muzică atunci când eram copil. Am dat audiție la regretata Marioara Murărescu.
GR: Au fost oameni care și-au pus amprenta asupra carierei tale?
Mircea Neacșa: Primul meu mentor a fost șeful meu de atelier, unde am lucrat în cei 6 ani de facultate. Domnul inginer Moldovan. Regretatul domnul Moldovan, care mi-a zis într-o bună zi de august, când am început eu să lucrez la institutul de tehnică de calcul aici, în Floreasca. Eu plec 3 săptămâni în concediu, iar tu te gândești în astea 3 săptămâni dacă vrei să rămâi aici la atelierul mecanic de prototipuri sau te duci sus în laboratoarele de cercetare. Dacă vrei să înveți meserie, dacă vrei să înveți inginerie, îți recomand să rămâi aici. Dar nu e niciun fel de problemă nici o supărare, dacă nu rămâi, doar să-mi spui ca să știm ce avem de făcut. Trec cele 3 săptămâni se întoarce domnul Moldovan și i-am spus că rămân la atelier și am rămas la atelier 6 ani de zile. După care am profesat și eu ca inginer 6 luni, pentru că după aceea am plecat la televiziune. Când am plecat la televiziune, domnul Moldovan mi-a spus în felul următor: să-ți păstrezi coloana vertebrală, să nu faci compromisuri, să nu te încurci cu anturaje toxice, toxice și din punct de vedere social și din punct de vedere politic. M-a ajutat foarte mult și în cei 6 ani de zile. Apoi am făcut științe politice tocmai ca să înțeleg fenomenul, să știu despre ce e vorba. După ce am terminat SNSPA mai stat un an de zile la știri și am plecat, pentru că lucrul la știri te solicită foarte mult, te uzează din multe puncte de vedere și atunci eu am avut și un motiv existențial care m-a determinat să plec, pentru că urmau să se nască băieții mei.
GR: A fost afectată cariera ta de această schimbare?
Mircea Neacșa: Cariera de jurnalist a continuat, dar apoi am trecut la o emisiune auto, ca să fie cumva mai pe specificul meu de inginerie de motoare, însă atunci a început o perioadă oarecum tumultoasă cariera mea. A fost o perioadă tumultoasă, pentru că am zis, domnule, făcând masterul de comunicare, hai să facem un pas către comunicarea instituțională, la Ministerul Apărării, la statul Major General. Acolo, bineînțeles că sistemul militar cu rigorile respective își pune amprenta și asupra dimensiunii de comunicare, astfel încât riscam să devin un mijloc și nu un centru de de configurare a unor elemente de comunicare. N-am stat prea multă vreme și atunci am început să lucrez. Am lucrat pe proiecte, inclusiv colaborator la emisiuni din televiziunea română. Atunci mi-am folosit vocea să-mi câștig existența și să-mi cresc copiii. A fost o perioadă fastă din punctul ăsta de vedere, pentru că am avut multe colaborări și în zona de publicitate și în în producție de televiziune. Revenirea în televiziune a început pe o zonă nu atât editorială, de jurnalist, cât mai degrabă de consilier editorial.
GR: Cum s-a petrecut trecerea către management?
Mircea Neacșa: Practic, atunci a început perioada mea de formare ca manager. Aveam să-mi dau seama mult timp după aceea. Am fost consilier la direcția programe, producător delegat la TVR 1 și la TVR 2. De asemenea consilier la direcția artistică și producție.
GR: Atunci ai făcut și cursul de Manager Resurse Umane, unde ne-am cunoscut?
Mircea Neacșa: Cu cursul de resurse umane a fost în felul următor. Fiind consilier la direcția programe, una dintre sarcinile pe care trebuia să le îndeplinesc era cea de interfață cu departamentul de resurse umane. Și atunci zic, hai să nu fiu pe dinafară, lasă că fac eu cursul ca să stăpânesc domeniul, să am un limbaj comun cu toți ceilalți dincolo de chestiunile generale pe care oricum vrând nevrând tot le prinzi măcar din zbor.
Despre Gabriela Roșca:
Gabriela Roșca este un specialist în Resurse Umane (HR) cu peste două decenii de experiență, remarcându-se prin inițierea de proiecte inovative în domeniul HR, orientate spre dezvoltarea profesională a oamenilor din acest sector. Fondator al POINT Consulting Digital și co-fondator al SMART HR și piatamuncii.info, Gabriela pune accent pe valoarea umană, totodată crezând ferm în puterea colaborării între om și tehnologie. Este o susținătoare activă a progresului și luptă pentru recunoașterea importanței strategice a departamentului de HR în structura oricărei companii, pledând pentru sinergia eficientă între toate departamentele unui business.
