1 Decembrie este o zi semnificativă pentru toată România. Toți o cunoaștem drept „ Ziua Națională a României”, dar mai poartă și denumirea de Marea Unire din 1918.
Ziua Națională a României nu este doar un prilej de a-ți manifesta cu ardoare patriotismul, ci și o zi liberă, fără muncă, în care românii preferă să petreacă, să călătorească sau să meargă la paradele militare, organizate cu mult timp înainte de marea sărbătoare. În București va avea loc anul acesta o paradă cu circa 3.500 de militari , care vor defila la Arcul de Triumf din Capitală, cu peste 350 de mijloace tehnic. De asemenea, la manifestare vor participa peste 300 de militari străini din Bulgaria, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Slovacia, SUA, Turcia și Ucraina. Și marile orașe ale țării, însă dispun de un asemenea eveniment colosal: Alba Iulia, Timișoara,Cluj-Napoca, Arad, Bistrița –Nasaud.
Pe lângă parade militare, românii au parte și de concerte, la Timișoara, spre exemplu, un concert în aer liber va fi susţinut de Inna, finalizându-se cu focuri de artificii. Tot de 1 Decembrie, românii se vor putea bucura și de deschiderea târgurilor de Crăciun. În București se vor deschide târguri de Crăciun în fiecare sector, dar se va da și startul aprinderii luminitelor decorative.
Totuși, ce semnifică în context istoric Ziua Națională a României?
Ziua de 1 decembrie marchează împlinirea a 99 de ani de la Unirea principatelor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, eveniment care a avut loc la 1 decembrie 1918. Tot in acelasi an, cu Romania s-au mai unit si Basarabia, pe 27 martie, Bucovina de Nord ,15 noiembrie, astfel s-a format Marea Unire din 1918.
La 1 decembrie 1918, Marea Adunare de la Alba-Iulia, la care au participat 1.228 de delegați (deputați) aleși, a votat unirea Transilvaniei cu România și a cerut organizarea sub forma unui singur stat național.
Ziua Națională a României nu a fost sărbătorită mereu pe dată de 1 decembrie. Între anii 1866-1947, România celebra Ziua Națională pe dată de 10 mai, ziua în care Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, în anul 1866.
Între anii 1948-1989, ziua de 23 august era considerată sărbătoarea națională. După căderea comunismului, președintele de atunci, Ion Iliescu, a promulgat legea nr.10 din 31 iulie 1990 potrivit căreia ziua de 1 decembrie era declarată zi națională și sărbătoare publică. Ulterior, această dată a fost inclusă și în Consituția României din 1991.
