„Avem multiple exemple de angajaţi care au afaceri proprii: un muncitor are o pensiune şi un magazin, un fost lider de sindicat, tehnician, şi-a făcut o agenţie de turism, un inginer şi-a făcut o firmă de software împreună cu fiul său, iar recent, un muncitor care lucra ca şofer a demisionat pentru că şi-a făcut o afacere în domeniul transportului. Am avut şi un director de mecanizare care şi-a făcut firmă de termopane“, a spus Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorului de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajaţi.
Acesta a mai precizat că angajaţii sunt încurajaţi să intre în antreprenoriat şi de faptul că au un loc de muncă stabil şi un venit fix care le permite să obţină un credit pentru o investiţie iniţială şi astfel prind curaj să intre în afaceri.
Anual, se înfiinţează câte circa 100.000 de firme noi, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iar „soldul“ total a ajuns la 630.000 de companii active.
În 1995, anul pentru care există cele mai vechi statistici privind distribuţia firmelor noi în funcţie de profesia anterioară a antreprenorului, 83% dintre firmele noi erau înfiinţate de foşti muncitori (iar dintre acestea 61% erau înfiinţate de muncitori necalificaţi), 16,5% de către cei care aveau profesii tehnice şi numai 0,5% de către foşti manageri. În 2012, ponderea managerilor deveniţi antreprenori a fost cea mai ridicată, ajungând la 6,2%.
De regulă, o parte dintre cei care intră în antreprenoriat copiază modelul de business al companiei pentru care lucrează sau devin furnizori ai fostului angajator. Totodată, există şi situaţii în care emigranţii români care au lucrat mulţi ani în străinătate şi-au deschis, la întoarcerea în ţară, o afacere în acelaşi domeniul în care au lucrat peste graniţe.
Sursa: Mediafax
Sursa foto: Pixabay