Suntem într-un moment important pentru turismul și economia românească, moment marcat de nevoia stringentă de recâștigare a competitivității economiei într-un context economic din ce în ce mai concurențial.
De-a lungul ultimelor decenii, competitivitatea noastră (câtă a fost ea) s-a bazat pe costul redus al forței de muncă, pe o fiscalitate prietenoasă, pe tarife normale la utilități sau, într-o anumită perioadă, pe un preț mic plătit pentru finanțare. Astăzi, economia României (cu o notă particulară când vorbim de turism) nu mai are parte de niciunul din aspectele enumerate mai sus:
- Forța de muncă a ajuns aproape la același nivel cu multe dintre țările europene și, cu siguranță, suntem la același nivel cu țările Europei de Est.
- Fiscalitatea nu mai aduce o diferențiere majoră față de vecinii noștri, modificările repetate din ultimii doi ani eliminând acest atu care sprijinea companiile românești.
- Energia reprezintă astăzi un factor diferențiator major, din păcate unul negativ pentru noi, deoarece România plătește mai mult decât majoritatea țărilor europene – paradox inexplicabil pentru o țară cu asemenea resurse.
- Finanțările companiilor românești sunt scumpe și greu accesibile, lucru care împiedică inițiativa și investițiile într-o perioadă marcată de un dinamism extrem, ce face din viteza de reacție unul dintre argumentele esențiale pentru succes.
Dacă adăugăm la aceste lucruri și birocrația excesivă, costurile induse de administrația greoaie, precum și lipsa promovării și implicării autorităților în a susține afacerile locale printr-un program de imagine coerent, avem imaginea momentului delicat pe care îl parcurgem cu toții în încercarea de a ne păstra competitivitatea la nivel regional cel puțin.
De aceea, spun că este momentul reconfigurării traseului ales de fiecare dintre noi (ca și companii private), dar și de autoritățile centrale și locale. Suntem astăzi parcă într-un autovehicul care merge pe un drum fără țintă (lipsa asumării unor obiective), care merge fără o direcție (nu avem strategiile necesare) și, mai ales, merge fără șofer (nu avem o autoritate asumată care să conducă acest vehicul). Mesajul GPS-ului este, de câțiva ani deja, să reconfigurăm traseul, să alegem o altă cale pentru turismul românesc, dar noi continuăm să mergem din inerție pe același drum, care nu face altceva decât să ne îndepărteze și mai mult de restul plutonului.
Este momentul ca pasagerii din vehiculul numit turismul românesc să nu mai accepte acest mers din inerție și să preia frâiele. Putem, și mai ales trebuie, să o facem, asumându-ne un rol major în parteneriatul public-privat care să ducă la constituirea mult așteptatei Organizații de Management al Destinației Naționale – OMD România, organism care să aibă autoritate, resurse, strategie, obiective și curajul de a și le asuma pe toate acestea.
Operatorii privați trebuie să accepte și să susțină această schimbare; ei sunt primii care văd că pur și simplu nu mai merge așa. Ei sunt în prima linie și simt când vin vremuri complicate; este în spiritul lor de antreprenori să reacționeze imediat. Vor investi dacă va fi un cadru prietenos, își vor dezvolta afacerile dacă piața le va da acest semnal.
Autoritățile, care de atâția ani au dovedit că nu sunt foarte pricepute la gestionarea acestui sector, trebuie să întindă mâna către privat și să construiască cadrul potrivit pentru ca acest PPP să funcționeze și să-și arate eficiența, aducând competitivitate și atractivitate turismului românesc.
Tot timpul am spus că turismul este cu și despre oameni; este o industrie a zâmbetului, a stării de bine și a unei imagini pozitive. Este despre apartenența la un set de valori, înseamnă cultură, tradiții, peisaje, gastronomie și multe altele pe care o anumită țară le are. Din fericire, România le are din plin, dar nu prea știm ce să facem cu ele. Putem alege să nu facem nimic, rămânând doar să le menționăm în campaniile electorale ca elemente de dispută politică între diversele tabere politice, sau putem alege să acționăm. Depinde doar de noi!
*Acest material a fost preluat din primul număr al revistei print Careers and Business și a fost redactat de către Călin Ile, Senior Partner Horwath HTL România și Președinte de Onoare FIHR.
Citește și: Andrei Ion – Arta de a construi experiențe memorabile între scenă și business – Careers & Business
