Un citat înțelept spune că, dacă nu ne facem timp pentru sănătate, trebuie să ne facem timp pentru tratarea bolii. Din păcate, una dintre bolile moderne care afectează milioane de oameni din întreaga lume este epuizarea, sau așa-numitul „burnout”. Aceasta nu vine doar cu suferințe emoționale, ci și cu riscuri majore pentru sănătatea fizică, precum diabetul, infarctul și depresia.
Din ce în ce mai mulți tineri suferă de burnout, cu consecințe tragice – de la infarct la gesturi extreme, cum ar fi sinuciderea. Deși la suprafață acești oameni par a avea tot ce le trebuie pentru o viață împlinită, semnele epuizării sunt adesea invizibile atât pentru ei, cât și pentru cei din jur: familie, prieteni, colegi.
Semnele burnout-ului – Cum recunoaștem pericolul?
Burnout-ul se manifestă diferit de la o persoană la alta, dar câteva simptome comune pot fi observate atât în viața personală, cât și la locul de muncă. Iată câteva semne pe care este esențial să le recunoaștem:
- Scăderea capacității de concentrare și dificultăți în îndeplinirea sarcinilor.
- Procrastinarea – chiar și a activităților mici sau plăcute anterior.
- Declin cognitiv – dificultăți în exprimare, găsirea cuvintelor potrivite sau coerenta în mesaj.
- Fuga de realitate – prin consum excesiv de alcool, somnifere sau alte substanțe.
- Izolare socială – evitarea interacțiunilor de teama de a nu fi descoperit ca ești epuizat.
- Zâmbet fals – sub care se ascunde o tristețe profundă.
- Crize de plâns, uneori și în public.
- Negativism extrem – concentrarea doar pe partea negativă a lucrurilor.
- Autocritică excesivă sau cinism față de ceilalți.
- Scăderea stimei de sine și teama constantă de a pierde controlul asupra propriei vieți.
- Neglijarea îngrijirii personale și a rutinei zilnice.
- Schimbări de apetit – fie lipsa completă de poftă de mâncare, fie mâncatul compulsiv.
- Insomnii repetate.
Ce putem face dacă ne confruntăm cu burnout?
Dacă ai identificat câteva (sau chiar toate) dintre aceste simptome, primul pas este să discuți deschis cu angajatorul tău. Redobândirea sănătății ar trebui să fie prioritatea principală. Iată câteva soluții care pot fi abordate la locul de muncă:
- Reducerea programului de lucru sau reorganizarea sarcinilor pentru a reduce presiunea.
- Concediu de odihnă sau, în cazuri mai severe, un concediu medical – burnout-ul este acum recunoscut ca diagnostic de către Organizația Mondială a Sănătății.
- Respectarea pauzelor – inclusiv pauza de masă, care trebuie să fie un moment de relaxare, nu o activitate mecanică în fața tastaturii.
- Mersul pe jos – 30 de minute pe zi și, dacă este posibil, contactul cu soarele pot ajuta la recuperare.
Pandemia și lucrul de acasă – Un context favorabil burnout-ului?
Pandemia a adus comoditate prin lucrul de acasă, însă acest context a favorizat și epuizarea. Lipsa delimitării clare între viața personală și cea profesională a făcut ca mulți oameni să lucreze peste program, să nu mai ia pauze și să piardă din vedere nevoia de mișcare și interacțiune socială. Studiile arată că această combinație a dus la creșterea oboselii cronice și a stării de epuizare mentală.
Modele internaționale de echilibru muncă-viață personală
Multe țări europene, cum ar fi Suedia, Italia și Spania, au adoptat programe care pun accent pe echilibrul între muncă și viața personală. Pauzele generoase de prânz și sprijinul pentru sănătatea angajaților sunt parte integrantă a culturii organizaționale. Deși România este încă departe de acest model, un pas important este să inițiem discuții deschise cu angajatorul, pentru a găsi soluții care să ajute la menținerea echilibrului.
Ce este de făcut într-o cultură organizațională toxică?
Burnout-ul apare adesea în organizațiile cu o cultură competitivă și toxică. În astfel de cazuri, este important să impui limite și să îți protejezi sănătatea mentală. De asemenea, coaching-ul sau terapia pot fi soluții eficiente pentru gestionarea epuizării emoționale.
Schimbarea locului de muncă poate părea o soluție rapidă, dar fără a rezolva cauzele profunde ale burnout-ului, aceasta nu va aduce o îmbunătățire pe termen lung. Este ca și cum ai schimba gara, dar ai continua să porți aceleași bagaje grele.
Sănătatea mintală este responsabilitatea noastră
Burnout-ul nu este doar o problemă individuală, ci și una organizațională. Atât angajatorii, cât și angajații trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu de muncă sănătos, dar responsabilitatea primară pentru sănătatea noastră mintală ne aparține. Fie că vorbim despre stabilirea unor limite la locul de muncă sau despre căutarea de ajutor specializat, este esențial să fim conștienți și să acționăm înainte ca burnout-ul să își facă simțite efectele devastatoare.
Despre autoare
Mihaela Sandu-Scarlat este psihoterapeut cognitiv-comportamental, cu o experiență de peste 16 ani în resurse umane. Ea a ajutat numeroși angajați să-și găsească rolul potrivit în organizație și să se dezvolte profesional. În prezent, urmează o formare în coaching, aducând o perspectivă integrată asupra sănătății mintale și a echilibrului dintre viața personală și profesională.
