Două mari companii în telecomunicaţii, cu reprezentare puternică în România, şi-au modificat sau urmează să-şi refacă structura locală a echipelor de top management în acest an. Dacă Orange România îl va înlocui de la 1 mai pe Jean-Francois Fallacher, din funcţia de Chief Executive Officer, cu moldoveanca Liudmila Climoc, adusă de la Chişinău, Deutsche Telekom l-a însărcinat pe unul dintre cei mai longevivi manageri ai săi să preia conducerea operaţiunilor din România.
Este vorba despre Miroslav Majoroš (56 de ani), cel care a ocupat funcţia de președinte al Consiliului de Administrație și CEO al Slovak Telecom/Telekom vreme de 13 ani. Slovacul l-a înlocuit de la 1 ianuarie 2016 pe Nikolai Beckers, plecat cine stie unde.
După două luni de acomodare, timp în care a încercat să înţeleagă cum decurc lucrurile, Miroslav Majoroš a apărut în faţa presei româneşti marţi, 1 martie, pentru a-şi prezenta obiectivele la care s-a angajat atunci când a acceptat să preia frâiele Grupului Telekom România. Noutăţile ar fi legate de investiţii (o majorare de 35% faţă de 2015, adică o investiţie de 180 de milioane de euro ), de îmbunătăţirea calităţii serviciilor (asta neimplicând o ieftinere a lor!), de extinderea reţelelor ( FTTH şi 3G + 4G), dar şi de numărul personalului angajat, la acest ultim capitol domnia sa menţionând că „nu vor avea loc concedieri masive”, aşa cum DT a mai procedat în trecut, însă „vor exista ceva ajustări, dar nu dramatice”.
Dar cine este acest domn, trimis de Deutsche Telekom la Bucureşti ca să rezolve criza instaurantă încă de anul trecut, când veniturile grupului de firme Telekom România au scăzut cu 1,8%? Miroslav Majoroš s-a născut în 1959, la Fiľakovo, un orăşel din regiunea Banská Bystrica. A absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universităţii Tehnice din Bratislava, iar din 1983 a intrat în televiziune, unde vreme de 8 ani a îndeplinit diferite funcţii. Între 1991 şi 1992 a fost angajat la postul public de televiziune STV, ca şef al departamentului de vânzări, pentru ca ulterior să preia funcţiile de director tehnic, respectiv de director al studiourilor din Bratislava. În octombrie 1993, el a fost numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al STV. Între anii 1994 – 1997, inginerul Majoroš a activat ca sales manager la IBM Slovacia, iar între 1998 şi 2000 a servit ca CEO al IBM Slovacia. Înainte de a se alătura Slovak Telecom, Majoroš a mai îndeplinit, până în 2002, rolul de preşedinte al IBM Cehia&Slovacia. Majoroš a intrat în familia Telekom în urmă cu 13 ani. Se întâmpla pe 1 ianuarie 2003, atunci când prelua preşedinţia subsidiarei locale a gigantului german.
Încă de la instalare, Majoroš a ţinut să afirme că, printre obiectivele sale, dincolo de cele fireşti, legate de eficientizarea companiei, se numără crearea unui grup unit. Printre calităţile pe care trebuie să le aibă un lider, în viziunea lui Miroslav Majoroš, se află flexibilitatea, gândirea strategică, detaşarea, capacitatea de a reacţiona rapid şi corect, dar mai presus de toate este loialitatea faţă de companie.
Puţini ştiu că Miroslav Majoroš a refuzat iniţial oferta de a lucra pentru grupul german DT: „M-au contactat cei de la Deutsche Telekom, dar am răspuns răspicat: în niciun caz!”. Se întâmpla pe vremea în care era încă detaşat la Praga, ocupând rolul de CEO al IBM Cehia & Slovacia.”Apoi, mi-am dat seama că, dacă accept, m-aş putea întoarce la Bratislava, unde traficul nu e atât de aglomerat”, îşi aminteşte cu umor cel care de la 1 ianuarie 2016 este noul CEO al Telekom România. Adevărul că au existat mai multe motive pentru care Majoroš a decis să facă pasul către o companie de telecomunicaţii. În Slovacia începeau să se întâmple lucruri interesante. Şi nu doar în domeniul telecomunicaţiilor. Rolul său în primă fază a fost să realizeze o restructurare a companiei Slovenské telekomunikácie a. s., care la acel moment avea peste 10.000 de angajaţi. Sau mai degrabă peste 11.000.
Miroslav Majoroš a condus Telekom Slovacia timp de aproape 13 ani, în lunga sa misiune întâmplându-se şi bune, dar şi rele. Dincolo de toate trebuie relevat faptul că, în ultima parte a mandatului lui Majoroš la Bratislava, statul slovac şi-a vândut participaţia de 49% către gigantul german, astfel încât în acest moment compania este deținută în totalitate de Deutsche Telekom. În 2015, guvernul Republicii Slovacia a decis să cedeze întreg pachetul de acţiuni deţinut în schimbul a 900 de milioane de euro.
Noul Chief Executive Officer al Telekom România aparţine oamenilor atrași de peluzele verzi ale terenurilor de golf. Un sport care poate înlesni şi încheierea unor afaceri de succes? „Nu ştiu, poate că în Statele Unite sau Europa de Vest. În Slovacia sau în general în ţările est-europene, nu cred”. Lui Majoroš îi place să joace golf, dar cel mai mult adoră să călătorească, chiar dacă majoritatea sunt călătorii în interes de afaceri. Au fost cazuri în care n-a apucat să vadă mai nimic din ce a vizitat: „De exemplu, centrul oraşului Bonn. „L-am văzut accidental, în timp ce mergeam către sediul central Deutsche Telekom”. Ce tabieturi are in timpul liber: „Stau pe terasa, în gradina, citesc, fumez un trabuc şi sorb dintr-un pahar cu vin … Am mulți prieteni, ne întâlnim în familie. Uneori, ne urcăm în avion vineri, iar duminica seara ne-am întors. Mergem la Roma, la Paris, Viena sau Londra, oriunde. Biletele sunt deja ieftine”.
Miroslav Majoroš nu obişnuieşte să lucreze acasă. Poată că, de când a venit în România, situaţia s-a mai schimbat. Planuri noi, viziuni noi şi experienţă nouă. Acum e la o mie şi ceva de kilometri departare. „Eu nu lucrez la domiciliu. Decât să lucrez acasă, şi să pierd lucruri esenţiale ale unei vieţi de familie, mai bine rămân mai mult timp la birou şi rezolv ce am de rezolvat”. Filmul preferat al lui Miroslav Majoroš este „Pulp Fiction”, regizat de Quentin Tarantino. Adora genul de filme facute de Tarantino, desi spune ca ultimele productii l-au cam dezamăgit.
Chestionat în legătură cu experienţa de viaţă în mediul corporatist, Majoroš – care a lucrat atât cu slovaci, cât şi cu cehi, iar acum va lucra şi cu români – a fost întrebat recent dacă a sesizat diferenţe majore între cele două popoare care, timp de vreo 68 de ani, în două reprize, până în ianuarie 1993, au format aceeaşi ţară, Cehoslovacia. „Foarte frumos a sintetizat o chestiune de genul ăsta Ľubomír Feldek (n.r. poet şi și prozator slovac, originar din Zilina, dar care locuiește în prezent la Praga): «Când un ceh vrea să spună ceva, trimite o scrisoare sau un e-mail. Atunci când un slovac vrea să-ţi spună ceva, el te va suna să-ţi spună că va desface şi o sticlă cu vin»”.
