Într-o lume care vorbește tot mai mult despre riscurile inteligenței artificiale, dar rareori despre oportunitățile reale pe care aceasta le aduce, AI-ul este adesea perceput ca o amenințare capabilă să ocupe locurile de muncă din prezent, să ne controleze sau chiar să ne înlocuiască. Însă ce se ascunde, de fapt, în spatele acestor mituri? Ce e real și ce ține de neînțelegerea unei tehnologii aflate încă la început de drum? Despre toate acestea, dar și despre pasiunea ei pentru tehnologie vorbește Andra Nicolau, antreprenor, investitor și cofondator al companiei LYS Labs, o platformă globală Web3 care transformă datele blockchain în informații sigure pentru piețele financiare alimentate de AI.
Cu o carieră construită între Silicon Valley, Londra și București, Andra demontează cele mai răspândite mituri despre AI, de la ideea că ar fi o entitate conștientă până la teama că ne va fura viitorul profesional. Pentru ea, inteligența artificială nu este o amenințare, ci o unealtă care, folosită cu discernământ, ne poate câștiga timp, ne poate ajuta să învățăm și ne poate îmbunătăți radical calitatea vieții.
Andra, activezi într-un domeniu al tehnologiei și inteligenței artificiale care este într-o dezvoltare rapidă. Care sunt cele mai mari, să spunem, mituri sau neînțelegeri pe care le-ai întâlnit legat de AI și cum le demontezi?
Aș începe prin a spune că, în general, tehnologia este neînțeleasă, iar ceea ce nu înțelegem ne provoacă frică. Aș da un exemplu concret, frustrant: atunci când faci un transfer bancar și banii nu ajung în 3–5 zile stai să cauți informații, să dai telefoane sperând să afli ceva, iar banca îți spune ceva despre bănci corespondente și SWIFT… lucruri despre care n-avem habar. Și când nu înțelegem, intervine frica și, uneori, chiar paralizăm. Pe de altă parte, avem și publicațiile media care obțin vânzări hrănind publicul cu frică și senzațional, ceea ce se traduce în mai multe clickuri și mai multe venituri. De aceea, oamenii obișnuiți au ajuns să fie tot mai îngrijorați de AI și de capacitățile sale.
Ca să clarificăm un prim mit: AI, momentan, nu este o tehnologie conștientă. Este pur și simplu un algoritm pe care niște dezvoltatori de tehnologie l-au „hrănit” cu diferite tipuri de cunoștințe, iar acest algoritm procesează informațiile primite. Dacă îi spui să îți zică că Dumnezeu există, îți va spune că Dumnezeu există. Dacă îi spui să îți zică că nu există, îți va spune că nu există. În acest sens, nu are gânduri proprii sau obiective, ci doar reflectă alegerile și intențiile dezvoltatorilor acelor algoritmi.
Un alt mit este că AI va deveni atotputernic. Aici intervin din nou multe detalii care trebuie clarificate. AI nu va pluti în aer și nu ne va spune cum să trăim, cum să mâncăm sau cum să respirăm. Va arăta, cel mai probabil, exact cum arată astăzi (undeva în telefoanele noastre, în laptopurile noastre, în aplicațiile instalate pe aceste dispozitive), doar că felul în care primim răspunsuri de la aceste aplicații va fi diferit. De exemplu, dacă vrem să creăm un videoclip cu mai multe poze făcute cu prietenii, pentru a-l împărtăși de ziua cuiva, AI va putea face asta în câteva secunde, în loc să petrecem noi ore întregi editând conținutul. O analogie mai concretă este cum, pe vremuri, petreceam ore întregi făcând CD-uri cu MP3-uri, iar acum avem un algoritm (AI) pe Spotify care ne face recomandări în câteva milisecunde. Cam așa va arăta experiența de zi cu zi. La fel și pe Instagram sau TikTok, deja o mare parte din conținut este generat de AI, la nivelul a ceea ce ni se arată de fiecare dată când ne logăm. Un algoritm foarte specializat ne-a învățat obiceiurile și ne arată ce crede că ne va plăcea.
Un alt mit este că AI învață pe cont propriu. Nici acest lucru nu este adevărat. Este un proces mai degrabă manual, în care inginerii trebuie să ajusteze constant algoritmul cu noi informații. Fără această intervenție umană, AI nu progresează.
Probabil cel mai mare mit, și cea mai mare frică, este că AI ne va lua toate joburile. Joburile, în forma în care există azi, vor lua pur și simplu alte forme, așa cum s-a întâmplat și în ultimii 100 de ani. Așa cum înainte se făcea multă muncă manuală, cu hârtie și pix, iar apoi acea muncă a fost digitalizată, acum va fi automatizată de inteligența artificială. Cel puțin în România, cred că această tranziție va fi binevenită, mai ales în ceea ce privește birocrația care ne încetinește pe absolut toate fronturile.
Dar, așa cum digitalizarea a creat foarte multe locuri de muncă, mai ales în IT, la fel și AI va genera noi tipuri de profesii. Este adevărat că va trebui să acumulăm noi competențe și să ne reantrenăm. Cum să „promptăm” corect un AI? Cum să ne antrenăm propriul model personal de AI? Cum să îi dăm instrucțiuni pentru a genera videoclipuri cât mai apropiate de viziunea noastră creativă? Cum să folosim tool-urile existente pentru a ne ușura munca de zi cu zi? Acestea sunt întrebări de la care să pornim.
AI nu va înlocui niciodată bucătarii, de exemplu, așa cum gustul nu poate fi replicat de roboți, dar le va putea oferi idei pentru rețete creative la care, poate, un bucătar nu s-ar fi gândit niciodată. În general, AI nu va putea înlocui rolurile care se bazează pe utilizarea simțurilor umane: gust, miros, atingere. Încă nu au fost creați senzori capabili să reproducă sofisticarea unui om. Nici creierul nostru nu poate fi replicat de AI, fiind un aparat extraordinar de complex, pe care mai avem mult până să-l înțelegem complet.
Ceea ce propun este să ne ajustăm perspectiva și să ne gândim la cum am putea folosi aceste capacități pentru a ne îmbunătăți viața. Cum putem folosi AI pentru a învăța lucruri noi, chiar și la vârste avansate? Cum putem folosi AI pentru a deveni mai sănătoși? Cum putem folosi AI pentru a dezbate idei filozofice? Cum ne putem optimiza timpul cu ajutorul AI, astfel încât să avem mai mult timp liber pentru lucrurile esențiale, umane, precum timpul petrecut cu cei dragi.
Una dintre dezbaterile recente în special în ceea ce privește piața muncii este înlocuirea forței de muncă din diferite domenii cu aplicații sau roboți cu AI. Mulți oameni se tem că AI-ul le va lua locurile de muncă, așa cum menționai și tu. Ce este totuși real, în sensul ce tipuri de meserii sau procese vor dispărea?
În general, tot ceea ce ține de analiză a început deja să fie înlocuit de AI. Este adevărat că nu putem concura cu un algoritm care are o capacitate de procesare de 1000 de ori mai mare sau mai rapidă decât cea umană. Dacă noi trebuie să citim 30 de cărți pentru a deveni experți într-un domeniu, AI le poate citi și interpreta în milisecunde.
Acest lucru este valabil mai ales pentru domeniile care implică date exacte, cum ar fi analizele financiare sau științifice, unde există mai puțin loc pentru interpretare. AI a avansat enorm în ultimii 20–30 de ani, mai ales în domeniul medical. Se descoperă noi diagnostice și soluții pentru boli pe care oamenii nu au reușit să le rezolve până astăzi.
Acest progres este benefic pentru omenire. Ar trebui, în timp, să avem soluții pentru cancer și alte afecțiuni care, în prezent, sunt fatale. În acest sens, medicii nu vor fi înlocuiți de inteligența artificială, ci vor fi sprijiniți de aceasta, pentru a stabili diagnostice mai rapide și mai precise.
Un alt exemplu este domeniul avocaturii sau cel juridic. Avocații nu vor fi înlocuiți de AI, dar vor exista destule aplicații care vor oferi ajutor legal oamenilor de rând, ca un complement al activității unui avocat. Sau în domeniul juridic, unde este necesară experiența umană trăită pentru a putea judeca diferite situații. AI poate avea foarte mult context istoric, dar nu poate lua decizii care aparțin unui nivel subconștient profund uman.
Pe partea creativă există, din nou, multă teamă. Aici, într-adevăr, vorbim despre o revoluție, în sensul că se poate crea conținut media cu ajutorul AI la o fracțiune din timpul și costurile de dinainte. Dacă, în trecut, aveai nevoie de două săptămâni și de trei fotomodele pentru o ședință foto, acum poți genera același tip de conținut cu Sora sau Midjourney în câteva minute. Desigur, se va simți diferența între ceva realizat cu AI și ceva făcut în stilul clasic. Dar dacă ne gândim la filmele de odinioară, care aveau o calitate mai slabă și „purici” pe imagine, acum totul este în HD. Înainte de a exista studiouri de efecte speciale precum Pixar, toate efectele erau realizate manual. Cam așa văd și tranziția în industriile creative. Producătorii se vor folosi de AI, dar nu vor fi înlocuiți complet de acesta.
Să privim și dintr-o altă perspectivă. În România avem mulți agricultori. Este posibil ca, în viitor, să fie dezvoltați roboți care să îi ajute să își lucreze pământul într-un mod automatizat. Însă AI nu va putea înlocui în totalitate experiența unui agricultor. Din contră, acel agricultor va avea acum mai mult timp la dispoziție, pe care îl poate folosi pentru alte activități.
În acest sens, toate procesele repetitive vor fi automatizate. În China, de exemplu, există fabrici de mașini care operează complet pe întuneric, deoarece sunt 100% robotizate și roboții nu au nevoie de lumină pentru a lucra. Însă acești roboți au nevoie de oameni care să le facă mentenanța și să controleze calitatea produselor create. Joburile nu au dispărut, ci au fost ajustate.
Și, de asemenea, într-o lume tot mai automatizată, ce rămâne esențial „uman” și nu poate fi înlocuit de AI?
Așa cum am spus mai devreme, încă nu avem senzorii necesari pentru a înlocui tot ceea ce ține de senzațiile umane: gust, miros, atingere, sunet. Se experimentează în această direcție, dar rezultatele sunt, deocamdată, prea precise, prea reci: o sculptură prea perfectă, un tablou prea sec. Se simte că este ceva creat de un robot, pentru că acel „je ne sais quoi”, acel gust sau sentiment unic, nu poate fi înlocuit.
La fel, locurile de muncă bazate pe inteligență emoțională nu pot fi înlocuite: terapeut, învățătoare, babysitter, servicii sociale, asistente medicale. AI va oferi ajutor acestor profesioniști, dar nu îi va putea înlocui, indiferent de ce spune Hollywood.
AI nu poate înlocui prietenia, deși există, în prezent, un startup care încearcă să creeze un companion digital de zi cu zi (nu este însă foarte bine primit). Totuși, AI poate fi o alternativă pentru persoanele vârstnice care nu au cu cine vorbi. Deja există câteva companii care oferă teleservicii prin care bătrânii singuri pot suna pentru a sta de vorbă cu cineva. Aici mi se pare că există un impact pozitiv, deoarece alternative mai bune încă nu există, iar unele aziluri sunt un dezastru complet. Chiar și așa, nici aceste teleservicii nu pot înlocui compania unei ființe umane.
În ultimul rând, AI nu poate înlocui tot ceea ce ține de munca manuală, de performanțe artistice, atletism, operații chirurgicale, gătit (ne-repetitiv). Aceste domenii necesită experiență trăită, pe care AI nu o are.
Cum vezi tu, realist, rolul AI-ului în viețile noastre de zi cu zi în următorii 5-10 ani?
Cred că, în următorii 5 până la 10 ani, vom observa o diferență semnificativă. În 5 ani vom avansa mult în domeniul medical și mă aștept să vedem o eficiență mult mai mare. La fel și în domeniul financiar, cred că va fi eliminată multă fricțiune care există în prezent în această industrie.
La un nivel personal, cred că mult mai mulți oameni vor adopta ChatGPT ca principal mod de a căuta informații, în loc de Google. De asemenea, mulți vor folosi AI pentru a crea lucruri amuzante pe care să le împărtășească cu alții (de exemplu, deja vedem videoclipuri în care proprietarii de căței creează conținut în care animalele lor „gătesc”, fac curățenie sau spală rufe).
În 5 ani vom începe să vedem mai multe reclame la televiziune pentru roboței casnici. Acești roboți vor avea scopuri precum curățenia, spălatul rufelor etc. Nu vor fi încă autonomi și nici foarte eficienți, dar cred că vom vedea o mișcare clară în această direcție.
De asemenea, mașinile autonome (self-driving cars) vor ajunge și în alte colțuri ale lumii. În San Francisco deja poți lua un taxi fără șofer, iar această tehnologie cred că se va extinde și în alte orașe mari. În 10 ani, poate chiar și în România vom vedea astfel de taxiuri.
La nivel personal, vom avea agenți personalizați care ne înțeleg preferințele și lucrează pentru noi în toate direcțiile: ne fac programări, ne organizează notificările, ne gestionează finanțele, călătoriile etc. La fel, și la locul de muncă vor exista agenți care ne vor optimiza tot ceea ce ține de calendar, email, comunicare și alte instrumente pe care le folosim zi de zi.
Pe partea de divertisment, cred că vom vedea și noi platforme cu conținut nativ generat de AI, am dat deja exemplul cu cățeii care gătesc, care ar putea exista pe o versiune de „AI TikTok”.
Tu ce tipuri de aplicații cu inteligență artificială, tip ChatGPT, folosești zilnic dincolo de zona profesională și pentru ce tipuri de informații?
Eu folosesc foarte mult ChatGPT, Grok (un AI creat de Elon Musk) și Perplexity. De obicei, cer mai multe păreri în loc să mă bazez doar pe ChatGPT. Mă uit la ce răspunsuri oferă fiecare și apoi aleg, intuitiv, pe cel care mi se pare cel mai aliniat cu ceea ce doresc să obțin. De exemplu, ChatGPT mi se pare mai bun la generarea de conținut filozofic, în timp ce Grok este mult mai academic și mai științific. Am fost recent în Coreea și am văzut o statuie a lui Buddha; am vrut să învăț mai multe despre Budism și am avut o conversație cu ChatGPT pe acest subiect, ca să descopăr lucruri noi. Pe Grok îl folosesc atunci când vreau să aflu informații legate de wellness, de exemplu care sunt „beauty myths” și ce este cu adevărat valid.
Mai folosesc și o aplicație numită InsideTracker, unde îmi introduc rezultatele analizelor de sânge, iar aplicația îmi oferă o imagine de ansamblu asupra stării de sănătate și a progresului de-a lungul anilor.
În afară de asta, AI face și multe lucruri „pe ascuns”, ca să spun așa. De exemplu, Gmail, pe care îl folosesc zilnic, are deja integrate elemente de inteligență artificială. La fel și iPhone-ul, care are anumiți algoritmi care ne sporesc productivitatea. Un exemplu concret: atunci când caut o poză cu un document, de exemplu pașaportul, și nu mai știu când am făcut fotografia sau unde am salvat-o, scriu pur și simplu „passport” în bara de căutare din aplicația Photos și îmi apare imaginea respectivă – funcție disponibilă cel puțin pe modelele mai recente de iPhone.
De asemenea, am folosit AI-ul de la Wix pentru site-ul meu de fotografie. Nu mă pricep la design de site-uri, dar cu ajutorul AI-ului este mult mai simplu să generezi ceva într-un timp relativ scurt. Mi se pare genial pentru cei care au un hobby creativ și nu își permit neapărat un designer de website.
În ceea ce privește domeniul tău de activitate, ai construit o companie globală într-un domeniu foarte specific al AI. LYS Labs este o companie Web3 care transformă datele blockchain în informații sigure de procesat pentru piețele financiare alimentate de inteligența artificială și procesează și activează și în domeniul crypto. Cum ai ajuns aici și care a fost cel mai dificil moment pe acest drum?
Eu am trăit în SUA aproape 20 de ani, de-a lungul timpului. Am făcut facultatea în Silicon Valley, unde mi-am și început cariera în industria IT. În urmă cu 8 ani m-am concentrat pe sectorul crypto din industria IT, iar acum 2 ani AI a început să crească în popularitate, mai ales în lumea crypto, și atunci am ajuns să lucrez la această intersecție interesantă între cele două domenii. Felul în care am ajuns în zona crypto a fost mai degrabă noroc decât ceva plănuit. După ce am plecat din San Francisco m-am mutat la Londra, unde mi-am dorit un alt început. M-am folosit de rețeaua mea de cunoștințe și am ajuns să descopăr unele dintre cele mai interesante companii fintech din Londra. M-am dus la birourile lor și am văzut ce roluri erau disponibile.
Una dintre aceste firme activa în sectorul „blockchain” în 2017. Am luat legătura cu departamentul de resurse umane al companiei și am avut o discuție productivă. Firma nu avea un proces de angajare foarte formal, ci pur și simplu am început să vorbesc cu membrii echipei și mi-am găsit un rol într-un mod „organic”.
După o săptămână de networking cu membrii echipei am primit o ofertă, iar astfel a început primul meu rol în domeniul crypto. De acolo am petrecut opt ani în diferite roluri, în proiecte mai mici și mai mari. În cele din urmă, am cunoscut echipa din București, care lucra deja la un concept inițial pentru ceea ce este astăzi LYS Labs, și m-am alăturat lor ca și cofondator, pentru că aveam o sinergie foarte bună.
La LYS Labs am început și explorarea intersecției dintre AI și crypto. Cunoștințele mele despre AI, până în acel moment, erau destul de rudimentare. Am început să învăț cât de mult am putut despre acest subiect, iar acum, doi ani mai târziu, am ajuns în acest punct.
În acest domeniu tehnic în care activezi, în tehnologia inteligenței artificiale și blockchain, în care viteza este esențială, cum păstrezi echilibrul între inovație rapidă și controlul calității tehnologice?
Tot ceea ce facem la LYS Labs pornește de la o calitate extrem de ridicată a produselor pe care le construim. Fiecare componentă este gândită și optimizată astfel încât să oferim cel mai înalt nivel de calitate la fiecare pas. Uneori, acest lucru înseamnă să lansăm produsele puțin mai târziu. Este, într-adevăr, o artă să alegi momentul potrivit pentru lansare, deoarece nimic nu va fi vreodată perfect și complet gata. Întotdeauna există optimizări care se pot face, dar, de obicei, aceste optimizări nu sunt critice.
Noi funcționăm cu o mentalitate specifică Silicon Valley, unde se spune „fail fast, fail forward”. Cu alte cuvinte, chiar dacă ceva eșuează pe parcurs, ne dorim să învățăm cât mai repede din acel eșec și să ne reorientăm către soluții.
De asemenea, după o perioadă petrecută în această industrie, ajungi să te obișnuiești cu un ritm mult mai alert în tot ceea ce ține de livrarea produselor. Nu poți rezista dacă nu operezi cu un simț constant al urgenței.
Cum ai explica, într-o frază simplă, ce face un „agent AI financiar” și de ce ar trebui oamenii obișnuiți să fie atenți la acest fenomen?
Pentru oamenii de rând, un agent financiar este ceea ce numim astăzi un „robot” care are autonomie în a efectua anumite operațiuni într-un mod automat. Un exemplu concret de „roboți” autonomi pe care îi avem deja este efectuarea plăților de facturi într-un mod automat.
Când îți legi contul bancar la Electrica sau la Engie pentru ca banii să fie retrași automat din cont, practic te folosești deja de niște algoritmi rudimentari. Acești algoritmi vor deveni tot mai inteligenți în timp, de exemplu ar putea să îți prezică valoarea facturii la electricitate, în funcție de consumul din ultimele 12 luni. În acest sens, fac o predicție inteligentă și te pot anunța dinainte suma estimată.
Acesta poate fi un exemplu de agent care lucrează pentru beneficiul tău. Oamenii obișnuiți ar trebui să fie atenți la astfel de instrumente, deoarece pot fi extrem de benefice și ne pot economisi foarte mult timp pe care altfel îl irosim. Mai ales în țări precum România, unde anumite operațiuni pot dura zile întregi. Dacă sunt adoptați pe scară largă, acești agenți pot reduce timpii de procesare cu 90–95%.
Ce diferență există între AI-ul „de consum” (pe care îl folosim zilnic prin aplicații) și AI-ul financiar, cu care lucrați voi la LYS Labs?
În esență, conceptele sunt similare. Există un algoritm căruia îi oferi date, iar acest algoritm îți oferă ceva în schimb. În AI-ul de consum, precum ChatGPT, rezultatul este un răspuns la întrebarea pe care o formulezi (promptezi). În lumea financiară, poate fi tot un răspuns la o întrebare, dar legată de domeniul financiar. De exemplu, dacă ai vrea să afli prețurile de la bursă sau unde să investești anumite sume, ai putea comunica direct cu agenți construiți pe infrastructura noastră. AI-ul de consum este antrenat pe un set de date mult mai mare și mai variat. Noi oferim date mai specializate, optimizate pentru AI-ul dedicat sectorului financiar.
Cum crezi că AI-ul va schimba relația noastră cu banii, de la investiții și economii, până la modul în care facem tranzacții zilnice?
AI va face totul mai automatizat și optimizat. Timpul de cercetare privind deciziile de investiții sau alte decizii financiare va fi comprimat cu 90–95%. În multe cazuri, agenții vor lua decizii într-un mod „invizibil”, în care tu, ca utilizator, nu vei vedea toate operațiunile, ci doar rezultatul final. Astfel, câștigăm mai mult timp pentru a ne concentra pe alte lucruri cum ar fi… cum să cheltuim banii generați de AI pentru noi.
De asemenea, AI poate descompune concepte foarte complexe în termeni mai simpli și mai ușor de înțeles și poate descoperi oportunități care altfel ar fi fost imposibil de identificat, deoarece noi avem o capacitate limitată de a găsi și de a absorbi informații. Cu AI, aceste limitări nu mai există.
Vor putea oamenii obișnuiți, nu doar marile instituții, să aibă acces la agenți AI financiari personali? Cum ar arăta asta în realitate?
Da, oricine va putea să își construiască propriul agent financiar. Există mai multe posibilități privind felul în care ar putea arăta acest viitor. De exemplu, cei care sunt mai înclinați spre tehnologie vor putea construi, cu doar câteva clickuri, un agent personal. Alții vor oferi servicii de creare a acestor agenți financiari ca parte terță. De pildă, banca la care ai cont ar putea oferi agenți personalizați pentru fiecare utilizator. Sau ar putea exista o aplicație pe telefon pe care o instalezi, îți conectezi mai multe conturi personale, iar de acolo se inițiază automat agentul tău personal. Probabil că vor exista și opțiuni direct în browser, nu neapărat pe telefon.
Ești un cetățean internațional și te-ai format în mai multe culturi diferite. Te-ai născut și ai crescut în România până în adolescență, ai studiat încă din timpul liceului și în perioada facultății în SUA, unde ai început să și lucrezi, în cel mai important și competitiv mediu al dezvoltării tehnologiei: Silicon Valley. Cum te-a format cultura „nothing is impossible” de acolo și ce părți ai adus înapoi în România?
Pentru mine, timpul petrecut în California a fost esențial. Dacă aș fi fost în România, nu cred că aș fi avut pregătirea psihologică necesară ca să cred că îmi pot construi o carieră în crypto sau în AI, chiar dacă am studiat, să zicem, Economie. La noi există tendința de a rămâne pe același profil toată viața, cu mici variații.
Însă saltul către ceva riscant, precum crypto, este mai greu de făcut, mai ales ca femeie. În schimb, fiind în Silicon Valley, unde imposibilul se întâmplă aproape zilnic, se deschid alte perspective. Dacă visezi să te duci pe Marte, e în regulă, există acolo un grup de oameni care cred același lucru. Dacă vrei să îți deschizi o fabrică în spațiu sau să pui un DJ în spațiu, și asta e posibil (ambele sunt proiecte la care diferiți antreprenori lucrează în prezent). O astfel de libertate în felul de a gândi este extrem de „refreshing”. Cumva, toate visele pe care le ai din copilărie pot fi realizate, presupunând, desigur, că permit legile fizicii.
La noi, în România, totul mi se pare mai greu: de la a avea o conversație cu cineva și a fi luat în serios, până la a construi o echipă care să creadă în aceleași idealuri sau la a progresa prin birocrația monumentală care face unele inițiative aproape imposibile. Din fericire, România a avansat, iar acum totul este „remote”. Dacă vrei să găsești investitori, nu trebuie neapărat să fii în SUA, poți avea ingineri în România. La fel, poți călători cu avionul oriunde, relativ repede și ieftin, pentru că restricțiile de călătorie nu mai sunt cum erau acum 10–20 de ani. Totuși, nu se compară viteza cu care poți avansa în România cu cea pe care o ai atunci când ești în inima progresului.
În prezent, călătorești foarte mult și îți împarți viața între continente și țări cu culturi foarte diferite, inclusiv ca dezvoltare tehnologie sau stil de lucru. Europa, România în special, Statele Unite, Asia… Cum percepi aceste diferențe și unde te simți mai aproape de cine ești tu și de ideea de „acasă”?
România va fi mereu casa mea de suflet, pentru că aici m-am născut și am crescut. O parte din mine se regăsește însă și în San Francisco, unde am trăit foarte multe experiențe formative. Este un oraș în care, așa cum am mai spus, ideile nu au limite și totul pare posibil. Pe de altă parte, mă simt acasă și în Londra, unde am locuit câțiva ani, un oraș cu mai multă cultură, artă și gânditori profunzi decât se regăsesc, în general, în America.
La nivel profesional, cred că mă simt cel mai „acasă” în America, pentru că acolo există o cultură a „hustle”-ului, a agitației productive și a vitezei, care mie îmi place. Oamenii, în general, au o atitudine orientată spre acțiunea imediată mai pronunțată decât în alte locuri. Desigur, și în America există diferențe: între New York și Miami, de exemplu. New York este un oraș plin de oameni ambițioși, iar Miami e mult mai relaxat. În afara acestor locuri, îmi place foarte mult Asia, pentru relaxare. Împletesc acest stil de viață haotic cu escapade în junglă, unde nu există semnal de niciun fel.
Ce ai învățat cel mai valoros dintr-un eșec profesional?
Cea mai practică lecție este că totul durează întotdeauna mai mult decât estimezi că va dura. Orice plan, orice deadline este, de fapt, o iluzie. În afară de asta, trebuie să știi când să accepți că ceva nu funcționează și să încerci altceva. Dacă ai dat 100% din tine și nu au existat rezultate într-o perioadă relativ lungă, la un moment dat trebuie să accepți înfrângerea și să cauți alte direcții.
Când te gândești la succes, ce înseamnă pentru tine dincolo de cifre?
Există succes pe plan personal și succes pe plan profesional. Pe plan personal simt că am succes în fiecare zi. Mă trezesc, sunt sănătoasă, am energie, am familie și prieteni și am reușit să ajung până aici. Pe plan profesional, succesul îl măsor prin ceea ce am creat, singură sau împreună cu o echipă. Ce produse am lansat? Ce inovații am adus? Câți oameni se folosesc de ceea ce am pus noi pe piață? Am construit ceva relevant, util? Acestea sunt întrebările care dictează cât de mult succes am în diferite inițiative.
Cum îți păstrezi echilibrul între presiunea de a face performanță și propria stare de bine?
De-a lungul anilor, am dezvoltat tot felul de rutine de wellness care mă ajută să îmi mențin nivelul de energie necesar acestui stil de viață. Somnul este cel mai important așa că, indiferent pe ce fus orar sunt, încerc să am un somn de calitate. De asemenea, mențin o rutină de fitness și încerc să mă antrenez chiar și atunci când sunt în deplasare. În afară de somn și fitness, iau și anumite suplimente cum ar fi creatină, colagen și multe altelepe care le aleg în funcție de rezultatele analizelor de sânge, pe care le fac în mod regulat.
Care sunt mentorii sau modelele care te-au inspirat în acest parcurs?
Pe mine m-au inspirat mereu ideile și atitudinile oamenilor, nu neapărat oamenii cu totul. Mi-a fost greu să găsesc o persoană pe care să o consider inspirațională din toate punctele de vedere. Mai degrabă am găsit trăsături diferite, în oameni diferiți, care mă inspiră. De exemplu, Reese Witherspoon mi se pare o femeie de afaceri excepțională. Martha Stewart are o perseverență remarcabilă, chiar și cu istoricul ei, continuă să creeze și nu s-a retras, cum fac alții la vârsta ei. Steve Jobs a avut o obsesie pentru perfecțiune și atenția la detaliu, dar cred că există și artizani în Italia care au aceeași obsesie pentru detalii, doar că o aplică în alte direcții. Lewis Hamilton a fost, din nou, o sursă de inspirație prin dorința lui de a câștiga și de a domina. În general, încerc să caut inspirație în locuri diferite și să aplic acele idei în lumea mea, cea a tehnologiei.
Dacă ai putea vorbi cu tine la 20 de ani, ce sfat ți-ai da?
Mi-aș spune să încerc să îmi pun orice problemă pe hârtie și să o scriu cât mai clar, în loc să o ruminez mental. Mi se pare că, de-a lungul anilor, am petrecut mult prea mult timp analizând în minte anumite lucruri, în loc să identific exact sursa problemei și apoi să caut soluții. Este o abordare mai degrabă „masculină”, pentru că bărbații tind să fie mai orientați spre soluții, dar cred că este o metodă extrem de utilă, una care m-ar fi salvat de multe dureri de cap de-a lungul drumului.
Citește și: Andrei Ion – Arta de a construi experiențe memorabile între scenă și business – Careers & Business
