Cristian Baschir este business developer. Lucrează de o viață în industria ospitalieră și a reușit să o înțeleagă din toate unghiurile și segmentele ei. De câțiva ani este împins de la spate de prieteni să-și ofere serviciile, competențele și expertizele celor care vor să dezvolte noi arii în acest domeniu. A cules multe informații, opinii, sugestii și păreri de la clienții și partenerii cu care a lucrat. Pe toate le-a trecut prin filtrul raționamentelor sale și nu a făcut decât să acumuleze frustrări. Pentru că nu a avut cu cine să le împărtășească, le-a spus celor apropiați. Așa a ajuns să se gândească serios să se alăture celor care vor cu adevărat să înțeleagă dezvoltarea în sensul adaptării la piață, la necesități și la beneficiarii ei (clienții de ospitalitate). „Prinși cu activitatea curentă, uităm de adevărata dezvoltare sau o facem empiric!” Se consideră, în primul rând, ospitalier, apoi dinamic și vizionar, strategic – analitic și creativ. Își concentrează atenția către oameni, către sentimentele, comportamentele și nevoile lor.
C&B: Cristian, cum arată povestea carierei tale?
Cristian Baschir: “Cariera a început cu mulți ani în urmă, cred că circa acum 22 de ani, ultimii 18 ani petrecându-i numai în management. Aș putea spune că o anumită parte a carierei mele de abia de acum începe. Nu am urmat calea de a mă dezvolta într-o singură companie. Am ales un drum mult mai dificil, dar s-a meritat adunând experiența din diferite culturi atât organizaționale cât și naționale, internaționale zonale. Așa am reușit de fiecare dată să fac diferența ca proiectele să devină un succes, să aduc un plus valoare, să văd și să găsesc soluții noi acolo unde nu mai erau soluții. Anii de management cuprind partea operațională din industria ospitalității.Cinci multinaționale, doua conglomerate corporatiste la nivel național, acoperind întreaga parte operațională, respectiv: vase de croaziera(Silversea Cruises, Amadeus Waterways, Scenic Cruises), aviație (Etihad Airways), hotel (Continental Hotels, Accor Hotels Group, Wyndham Group – Ramada Plaza Craiova), segmentul de lux ( MGallery by Sofitel, Etihad Airways, Silversea Cruises), dezvoltare produs, vizibilitate și producție (Etihad Airways si Murfatlar S.A.). Am făcut parte din Comitetul Food and Beverage UK – Novotel, am condus echipa F&B de deschidere a hotelului Novotel Canary Wharf. Am livrat ca module de training Proiectul Life Genius UK în 33 de hoteluri. Cred că am sa scriu câteva cărți, când mă voi retrage. Analizând în urmă, pot afirma că la început a fost management, ulterior a fost mai mult, a fost Leadership, viziune de ansamblu, livrare de traininguri, formare de echipe și viitori manageri. Sunt chiar mulți ani cu foarte multe proiecte, cu expunere pe piața din Romania, Asia, Orientul Mijlociu, UK, Europa și USA. Am avut parte, așa a dorit și Dumnezeu să am parte de provocări mari, de OAMENI de calitate, de manageri foarte buni care m-au ghidat și de lideri inspiraționali care și-au lăsat o amprentă foarte mult pe evoluția mea și a carierei mele. Îmi aduc aminte, chiar cu mare plăcere, deoarece Hotel Managerul cu care am lucrat pe Silversea Cruises, m-a îndrumat către Cornell University și către Cordon Bleu Culinary School. În 2005 am urmat cursurile la Miami, iar studiile la Cornell University au fost mai târziu, în perioada 2009 – 2013. Cu câteva luni în urma, într-o discuție cu un General Manager din România, acesta mi-a spus citez dar ai bani, nu glumă dacă ai urmat Cornell University. I-am explicat, chiar nu am, nu banii i-am urmărit pe parcursul evoluției mele doar am căutat sa investesc în mine de câte ori am putut și am avut ocazia. Șansa m-a ajutat sa lucrez pentru cei mai buni. Ulterior intrând în detaliu pe o analiză operațională a venit continuarea: realizezi ca nici măcar la nivel corporatist majoritatea managerilor nu dețin aceste cunoștințe de analiză de business hotelier? A venit ca o formă de recunoaștere pentru care i-am mulțumit.”
C&B: Care erau viziunile tale în copilărie/adolescență și care sunt acum?
Cristian Baschir: “Copilăria mea a avut un parcurs plăcut, între studiu, aeroporturile Băneasa și Otopeni (părinții mei au lucrat în cadrul Tarom), vacanțe în țară și călătorii. În timpul liber mergeam des cu părinții în hotelurile și restaurantele din București. Eram curios, maxim de curios, zburdam și în aeroporturi dar și în hoteluri. Într-o seară, îmi aduc aminte că eram pe terasa restaurantului Miorița, m-am ridicat de la masa unde stăteam, am mers la orchestră și m-am apucat să dirijez din mâini acea orchestră…nu știam ce înseamnă a dirija, dar probabil a existat acea formă de a conduce, de a da o direcție. În adolescență, a fost o simbioza între bun la învățătură dar și puțin nonconformist către rebel. Îmi provocam profesorii cu întrebări, de exemplu: ce s-ar fi întâmplat dacă războiul peloponesiac nu ar fi avut loc, Macedonia ar fi cucerit Grecia sau care este diferența între dictatura proletară și democrația muncitorescă. Pentru un adolescent cred că doream mai multă cunoaștere, informație. Ca viziune, a fost de face ceva peste ce făceau ceilalți colegi, ceva mai bun, mai diferit chiar ieșit din tipare. Cred foarte mult în originalitate, avem foarte multe informații astăzi din care ne putem inspira. Motto-ul meu în acestă industrie este inspiring ingenuity. Într-o lume în care se iau multe tipare, se iau multe modele unele de succes altele nu, cred că avem nevoie de multă ingeniozitate și o gândire ieșită din tipare, din limite. Am avut situații de-a lungul carierei când am editat diferite manuale operaționale; fiecare a fost creat pe formatul și tipologia hotelului sau/și a business-ului. Nu sunt adeptul copy/paste, acest fapt aducându-mi în unele momente fine dezamăgiri, dar fiecare dezamăgire a dus la ceva mult mai bun ulterior.”
C&B: Oferă sfat/sfaturi pentru cei aflați la început sau indeciși!
Cristian Baschir: “Am dat sfaturi și voi da de fiecare data când îmi sunt cerute, în aceeași măsură, când observ o persoana talentată. Această industrie este cea mai frumoasă si dinamică, de asta am și rămas de atâția ani. Cred că deja este mai mult un lifestyle pentru mine. Anul trecut de Crăciun am primit un mesaj de la un fost coleg, era barman în echipa din Novotel Milton Keynes; un factor ironic aș putea spune căci la acea perioadă, atât asistentul meu cât și liderii de echipe, nu aveau deloc încredere în el, în potențialul lui. Eu cred că am văzut în el ce alții nu au văzut. Avea doar 18 ani la acea vreme.Acum, după numai trei ani, este Bar Manager.
Hi mate, I just like to say thank you for everything you taught me over the years, I learned everything from you from beverages and food and basic management. Thank you so much! Cameron McGarthy
Am multe astfel de exemple. Îmi place că cei pe care îi am în echipă să gândească ca viitori manageri, asta le transmit și caut să-i inspir în această direcție. Caut să las în urmă ceva de fiecare dată, to leave my mark upon. Suntem creatori de emoții, de momente unice în orice moment al zilei/nopții, oricine, absolut orice oaspete va uita patul, hotelul în care a stat, chiar și gustul uneori al preparatelor, dar nu va uita niciodată cum l-ai făcut să se simta în acel moment/acea perioada. CREATORI DE MOMENTE ȘI EXPERIENȚE UNICE, DACĂ SE POATE TRĂITE LA MAXIM. Tinerii sunt viitorul, iar milenarii ne-au învățat foarte multe. Sunt plini de idei și sunt și vizionari printre ei. Ce sfaturi? PASIUNE, DETERMINARE, COLOANĂ VERTEBRALĂ, SPIRIT COMPETITIV! Îmi aduc aminte că în 2003 câștigam Campari Triple Challenge pe zona de mixologie bar, în 2005 Trofeul National Maitre d’Hotel, în 2008 Trofeul Someleriei, chiar dacă eram manager încă concuram. Să aibe curaj, să viseze, să creadă în ei, să greșească, să își asume greșelile și să învețe din ele. Nici o bibliotecă completă de cărți nu te poate învăța mai bine decât trecerea prin situații limită și propriile greșeli. Sa rămână înfometați după cunoaștere, să experimenteze, să nu stea mai mult de trei ani într-o singură companie pe aceeași poziție, să crească de la zi la zi, să facă pasul în față, să ceară cât mai multă informație, să preia sarcini chiar dacă nu știu să le livreze, să între în provocări, poziții, hoteluri unde nu sunt resurse – nimic nu te dezvoltă mai bine decât un hotel fără resurse și cu problem! Acolo poți creea și încerca orice. Să fie perseverenți și persuasivi, iar cu cât sunt mai multe piedici, cu atât sa meargă pe acel drum.”
C&B: În cazul tău, pentru ce sau cu ce se luptă Raționalul și Sentimentalul?
Cristian Baschir: „Există un echilibru între cele două. Sunt situații în care raționalul, eu fiind analitic, câștigă, depinde de situație. Sunt alte situații în care sentimentalul câștigă. Am avut situații aparent similare cu decizii diferite. Probabil faptul că sunt adaptabil și am acest echilibru între rațional și sentimental, m-a ajutat să iau decizii bune. Iar deciziile bune vin cu experiența, iar experiența …din deciziile mai puțin bune.
C&B: Dă o definiție proprie pentru societatea, afacerile și carierele din România!
Cristian Baschir: “Societatea românească trece prin etapele caracteristice perioadei. Aceste perioade au existat și în Europa de Vest, Statele Unite ale Americii, Orientul Mijlociu, etc. Etapele trebuie trecute, chiar dacă unele durează mai mult, altele mai puțin. Istoric, doar istoric vorbind și este o părere proprie, această societate trebuie să își plătească karmele, după asta se va așeza pe un făgaș foarte prosper, mult mai prosper decât este acum. O lecție pe care o consider necesar să o învățăm ca societate, este că nu banii sunt cei mai importanți în viața, ci o calitatea vieții și echilibrul. Afacerile din România reprezintă o etapă într-o evoluție. Cred că în urmă cu circa o lună am avut o discuție cu un General Manager de hotel din București care este și antreprenorul hotelului. Chiar mi-a făcut mare plăcere discuția. Ce am observat a fost acea formă de antreprenoriat combinat cu management, mai mult antreprenoriat decât management, cu o formă de super control la orice. Este de înțeles că este greu să ai încredere în diferite forme de management sau manageri, cum este de înțeles și faptul că se caută parametrii de risc minim sau inexistenți dacă se poate. Totuși, acest format de cale sigură duce numai la o zona de confort, iar zona de confort nu reprezintă și o evoluție. Dar, cum am spus, sunt etape care trebuie parcurse. Uneori le văd că sunt parcurse greoi, încet, cam prea încet în raport cu dinamica evoluției, dar este ritmul antreprenorial actual.
Carierele din România sunt și ele într-o evoluție. Plaja este mare, depinde de fiecare ce își dorește. Oportunități sunt, este nevoie de determinare și răbdare. Cred că încă mai avem mici reminiscențe de a sta uneori prea mult în anumite companii, general vorbind. Ospitalier vorbind, suntem într-o industrie care cere dedicație și orientare către oameni, iar oaspetele este cel mai important, chiar mai important decât unele forme procedurale interne. Ca formă de mindset mesajul meu ar fi ca fiecare dintre noi, când începem o zi de muncă, ar fi superb să începem cu ideea cum să îmi fac oaspeții de astăzi, colegii cu care lucrez, cât mai fericiți?”
