Teodora Ionașcu este avocat, practician în insolvență și mediator, absolventă a trei universități, are un master în dreptul afacerilor și este pasionată de avocatură. Îi plac provocările pe care i le oferă profesia de avocat și se concentrează pentru a găsi soluții pentru fiecare problemă. Vrea să aducă o schimbare pozitivă în viața fiecărui om care apelează la serviciile sale și consideră că suntem ceea ce alegem să fim și doar noi suntem responsabili pentru stare de bine din viețile noastre.
C&B: Faceți o descriere sau definiți activitatea dumneavoastră!
Teodora Ionașcu: „Avocatura este o profesie care te scoate constant din zona de confort și nu sunt două zile la fel. Pentru că în toată activitatea mea lucrez cu oamenii, iar fiecare dintre noi este diferit, prin urmare fiecare speță este altfel, fiecare situație juridică are personalitate proprie și niciodată nu poți pune un șablon și genera o soluție identică cu precedenta, pentru că de fiecare dată piesele din puzzle sunt altele și de fiecare dată o să-ți iasă altă operă, iar asta este fascinant în această profesie, că te provoacă permanent să fii creativ.”
C&B: Cum sună povestea carierei dumneavoastră?
Teodora Ionașcu: „Îmi place să cred că avocatura m-a ales pe mine, chiar dacă eu am fugit inițial de ea. Încă din perioada liceului eram un om al argumentelor și nu renunțam la nicio dezbatere, până nu eram ascultată și nu se ajungea la concluzia că opinia mea trebuie implementată. Profesorii mă îndrumau către Drept, spunându-mi că voi fi un bun avocat. Așadar, după liceu m-am înscris și am intrat la facultatea de drept, însă am renunțat și am ales secția Relații Internaționale și Studii Europene. Am absolvit la specializarea Diplomație din cadrul Facultății de Drept Simon Bărnuțiu din Sibiu, pentru că mi s-a părut în acel moment mult mai cool, având de studiat materii extrem de moderne, pregătindu-ne intens pentru intrarea României în UE și învățând tot mecanismul de funcționare al instituțiilor UE. Îmi amintesc că, în anul 2003 mi se părea aproape SF, prin comparație cu clasicele cursuri de la drept.
Totuși, după ce am terminat acea facultate, m-am trezit cu o frumoasă diplomă de specialist în diplomație, care nu putea pune în practică aproape nimic din teoria interesantă pe care o învățase în patru ani de studenție. Nu exista nicio instituție din România în care puteam profesa, așa că m-am văzut nevoită să mă reprofilez spre ceva mai concret.
În anul 2007 m-am mutat din Sibiu în București și am început facultatea de Afaceri economice internaționale, unde totul era aplicat, tehnic și palpabil, oarecum la polul opus față de facultatea precedentă. Aici am primit diploma de economist, însă nici asta nu mă împlinea, că mi se părea plictisitor și anost, în contradicție cu omul dinamic și plin de energie care sunt eu.
Totuși, se pare că m-am născut sub o stea norocoasă, pentru că astrele s-au aliniat din nou în favoarea mea și în anul 2009 am început facultatea de drept, tot de atunci începând și munca în domeniul juridic. Am convingerea că mi-am descoperit vocația și că profesia de avocat mi se potrivește perfect. Atunci când faci ceea ce îți place și este pentru tine, ești un om fericit și fiecare zi de muncă îți umple sufletul de bucurie. Uneori nu realizez când a trecut ziua, că eu tot aș mai vrea să fac ceva în firmă, însă nu am descoperit cum să funcționez fără somn. Aș vrea să muncesc 24 de ore din 24, așa de tare îmi place tot ceea ce fac.”
C&B: Care erau viziunile dumneavoastră în copilărie/adolescență și care sunt acum?
Teodora Ionașcu: „Valorile mele nu s-au schimbat. Întotdeauna m-am implicat total în activitățile școlare pe care le aveam și mi-am îndeplinit sarcinile cu seriozitate, fiind un elev extrem de muncitor și conștiincios, mama mea fiindu-mi și învățătoare, una extrem de exigentă. Practic, am beneficiat și la școală și acasă de îndrumarea unui pedagog foarte bun care m-a făcut să înțeleg că datoria mea este să acumulez cât mai multe informații, să citesc mereu, să-mi doresc mereu să fiu cât mai bună și să investesc permanent în dezvoltarea mea. Dacă te-ai format așa, te vei purta și ca adult la fel! Cel puțin eu așa am rămas și nu trece nicio zi fără să învăț ceva nou, iar avocatura fără studiu permanent nu se poate face, pentru că este un domeniu extrem de dinamic. Nu ai cum să fii un avocat bun, dacă nu ții pasul cu schimbările legislative.”
C&B: Vă rugăm să ne povestiți o întâmplare/experiență pozitivă și una negativă legată de activitatea dumneavoastră!
Teodora Ionașcu: „Din fericire, experiențe pozitive am nenumărate, iar negative aproape deloc, așa că mi-ar plăcea să vă împărtășesc mai multe aspecte pozitive, în concordanță cu persoana mea, care vede întotdeauna partea plină a paharului. Cea mai frumoasă latură a profesiei este cea în care propunerile juridice pe care le faci în instanță îți sunt validate de soluțiile date de judecătorii pe care îi ai, iar atunci când hotărârea judecătorului este favorabilă clientului meu simt o împlinire fantastică și trăiesc bucuria împreună cu fiecare client. Starea aceea de bine mă motivează să fac tot ce-mi stă în putere pentru a câștiga fiecare proces în care intru.
Din același registru juridic, respectiv litigii, este mai puțin plăcut faptul că întotdeauna știi ora la care trebuie să ajungi la instanță, însă niciodată nu știi ora la care pleci din clădire și nu de puține ori mi s-a întâmplat să ajung în sala de judecată la ora 8 și să plec la ora 16, în tot acest interval de timp fiind nevoită doar să aștept să-mi vină rândul. Sper să trăiesc ziua în care ședințele de judecată se vor organiza mult mai bine, cu respect față de timpul avocaților și al justițiabililor.”
C&B: Ce sfat/sfaturi aveți pentru cei aflați la început sau indeciși?
Teodora Ionașcu: „Pentru un tânăr student la drept, care nu știe dacă e mai potrivit să fie avocat, judecător, notar sau procuror, așa cum sunt cei mai mulți, întotdeauna recomand să se informeze din practică ce presupune fiecare dintre aceste profesii, să meargă în sala de judecată, să analizeze ce face un avocat, să încerce să se vadă în locul unui judecător, să discute cu oameni din toate domeniile juridice, să pună întrebări cât mai multe, ca să îi fie clar drumul pe care alege să-și continue viața și să decidă în acord cu valorile și principiile lui. Apoi, să meargă în direcția în care simte că poate face performanță.”
C&B: Vă rugăm să oferiți o definiție proprie pentru societatea, afacerile și carierele din România!
Teodora Ionașcu: „Avocatura este asemeni unui sport de performanță, iar dacă nu ești dispus să depui un efort constant pe termen lung, mai bine alegi altceva. Pentru a fi antreprenor în avocatură, ca și în orice alt domeniu, trebuie să-ți placă ceea ce faci, chiar dacă este un clișeu, dacă nu vibrezi cu ceea ce faci, poți ajunge să oferi servicii de top, aplicând niște principii corecte de business și mergând pe drumuri bătătorite, însă niciodată nu vei fi un maestru în domeniul tău și nu vei lăsa o capodoperă în urma ta.”
