Celebra interpretă de muzică populară Aneta Stan a avut ocazia de a-şi aniversa cei 50 de ani de cântec într-un spectacol organizat la Sala Radio, ce s-a conturat în jurul celor cinci tablouri muzicale pe care chiar ea le-a pregătit, a îmbrăcat cinci porturi din cinci zone diferite şi a cântat piese în cinci limbi, printre care rusă şi turcă. La această aniversare i s-a alăturat interpreţi din generaţia sa din diferite zone ale ţării, cât şi tinere talente pe care le susţine: Angela Buciu, Ana Pacatiuş, Gheorghe Roşoga, Georgel Nucă, Dumitru Zamfira, Ştefania Rareş, Polina Manoilă, Marius Brutaru, Cătălina Alexa, Mihaela Avram şi echipele de dansuri ale Ansamblului „Tinerimea Română”, maestru de balet – Viorel Cioacă, şi echipa de dansuri a Casei de Cultură Cernavodă, alături de coregrafii Mariana şi Viorel Mazilu.
Breazu şi Tuţi, cei mai buni prieteni din copilărie
Aneta Stan face parte din galeria marilor interpreţi ai folclorului românesc, este absolventă a Facultăţii de Muzică a Universităţii „Spiru Haret” şi a Masterului în „Arta Muzicală”. A început să cânte la vârsta de 6 ani, însă nu interpreta folclor sau alt gen de muzică, ci cântece religioase. Prima rugă pe care a cântat-o a fost „Tatăl nostru” la rugămintea părintelui din sat. Chiar dacă la început a fost puţin temătoare, datorită încurajărilor pe care le-a primit din partea tatălui său a acceptat propunerea. Din acea clipă şi până în ziua de azi nu trece nicio duminică în care să nu cânte această rugă. A debutat la Radio în anul 1970, pe când facea parte din Ansamblul folcloric „Brâuleţul Dobrogean”. În anul 1974 s-a stabilit în Capitală, intrând prin concurs în marele Ansamblu de cântece şi dansuri „Rapsodia Română”. Aneta a fost caracterizată ca o interpretă completă şi complexă, abordând cu multă uşurinţă şi alte palete ale muzicii în afară de folclorul dobrogean, care reprezintă cartea ei de vizită: muzică clasică, muzică bizantină, muzică uşoară internaţională, muzică de divertisment. Părinţii Anetei Stan, Marin şi Calina, fac parte dintr-o familie ortodoxă, crescându-şi cei cinci copii: Neculai, Mitica, Maria, Vasile şi Aneta, mezina familiei, înconjuraţi de dragoste. Cei mai buni prieteni ai copilăriei au fost un cal, Breazu, şi un căţel, Tuţi, cu care îşi petrecea tot timpul liber, iubindu-l foarte mult. Breazu a fost marea ei iubire, era un cal de cavalerie, cu o stea altă, ce se prelungea până spre nas. A fost şi a rămas cel mai frumos cal pe care l-a văzut în viaţa sa. Îşi aminteşte cu mare drag că atunci când îi spunea: „Pasta Breazu!”, îngenunchea în faţa ei, iar ea îl săruta pe nas. Tuţi a fost cel mai bun prieten al ei, o conducea mereu acasă. Îşi aminteşte cu mare drag de copilăria ei, considerând că a fost ca desprinsă dintr-o poveste. În urma unui accident vascular, pe care l-a suferit mama ei, sora sa mai mare, Maria, s-a ocupat de educaţia Anetei.
Momentul mutării la Bucureşti
A avut de dus câteva lupte cu părinţii în ceea ce priveşte cariera sa de interpretă de folclor. Aceştia îşi doreau ca ea să devină croitoreasă, ca mama şi sora ei, Maria, deoarece avea deja primele noţiuni învăţate de la mama, confecţionarea costumelor populare, iar astăzi îşi lucrează singură cu drag costumele populare. Fiind atrasă de muzica populară şi datorită premiilor pe care le-a câştigat la Casa de Cultură, cât şi la concursuri la nivelul judeţului Constanţa, s-a înscris la Şcoala Populară de Arte din Constanţa, secţia canto clasic, pe care a şi terminat-o cu notă maximă. Stabilindu-se la Constanţa, unde şi-a terminat liceul, în paralel cu şcoala pe care a făcut-o cu multă muncă artistică şi dragoste, Aneta Stan era foarte solicitată de Centrul de Cultură Constanta, iar la unul dintre spectacolele de vară a abordat-o distinsa doamnă Teodora Popescu, de la Televiziunea Română, despre care Aneta spune că a fost pentru ea un mesager al lui Dumnezeu, invitând-o în emisiunea ei, la TVR, apoi devenind colaboratoare permanentă a Radioteleviziunii Române. În 1970, printr-un concurs, a devenit angajata Ansamblului „Brâuleţ” al judeţului Constanţa, iar după şase luni a efectuat un turneu cu ansamblul, însoţind delegaţia României alături de Nicolae Ceauşescu în Africa Centrală, la Bangui, timp de o lună, apoi a avut spectacole în Benelux şi Italia. În 1974, în urma concursului „Mugurel de cântec românesc”, a fost angajată şi s-a stabilit în Bucureşti, unde s-a şi împlinit ca artist alături de mari interpreţi de folclor, ca Maria Cornescu, Ştefania Rareş, Nelu Bălăşoiu, Gheorghe Turda, Elisabeta Ticuţă etc. Aneta Stan a făcut multe discuri şi filmări, devenind în scurt timp cea mai îndrăgită interpretă a Dobrogei. A activat aici până în 1992, când ansamblul a fost desfiinţat în mod cât se poate de abuziv de către sindicatul Cartel Alfa. Pe o perioadă de trei ani, în care a fost şomeră, a dat curs unui contract în SUA, unde a susţinut diverse spectacole pentru diaspora română.
Viaţa de artist
În 1996, prin concurs, a fost angajată în Ansamblul „Ciocârlia” al Ministerului de Interne, alături de colegi interpreţi precum Steliana Sima, Maria Stroe, Gheorghe Turda, Rodica Anghelescu etc. A fost cap de afiş al Ansamblului până la pensionare, realizând multe filmări şi turnee în multe ţări din Europa alături de o orchestră de excepţie şi mari maeştri ai baghetei româneşti, ca renumiţii Constantin Arvinte, Nicolae Botgros şi Marian Alexandru. Cu ansamblul “Ciocârlia” a mai efectuat multe turnee în Europa şi în China, la Festivalul de Folclor de la Beijing, pentru care s-a străduit să înveţe un cântec de dragoste şi în limba chineză! Aneta Stan este şi membră a Cenaclului „Heliade Rădulescu” din Cernavodă, al cărui preşedinte este profesorul Laza Nicolae, unde-şi publică poezioarele sale. Ca interpretă a folclorului dobrogean, Aneta Stan a făcut foarte multe turnee în ţară şi peste hotare, primind de-a lungul carierei sale foarte multe onoruri, diplome. A văzut aproape toate locurile lumii, iar despre turneul pe care l-a făcut în Africa spune că a fost cel mai interesant dintre toate. Acolo nimic nu seamănă cu Europa noastră, nici oamenii, nici animalele, nici pământul. Dacă tot am pomenit de Europa, ţara de care a rămas profund impresionată a fost Italia, pe care a şi numit-o „Dantela lumii”, apoi Iugoslavia şi URSS. În Ţara Sfântă a fost de şase ori, a fost plăcut surprinsă de întâmpinarea de care a avut parte, cu o falafa, o lipie mică, ca aceea pe care bunul Iisus o avea în mână la Cina cea de Taină şi servită cu vin. Nu a existat loc pe unde să meargă şi să nu aibă impresia că pe acolo a călcat Iisus. Senzaţia pe care a avut-o când a făcut baie în apa Iordanului nu poate fi descrisă în cuvinte, iar datorită unui ghid foarte bun cunoscător al istoriei religiilor a înţeles cu adevărat ce a însemnat Viaţa lui Iisus. În America, traversa oraşul ca să poată ajunge duminica la biserică; dacă o săptămână nu mergea să comunice cu Dumnezeu, simţea că este un om incomplet. Toată viaţa a învăţat cu mare drag şi cu multă uşurinţă cântece în aproape toate limbile ţărilor în care a făcut turnee, având mare succes cu acestea. Aneta Stan poate cânta în acest moment în limbile bulgară, armeană, turcă, macedoneană, rusă, engleză, franceză, italiană, spaniolă, greacă, chineză şi inclusiv în ţigănească. Chiar dacă timpul a trecut, a reuşit să se menţină foarte frumoasă, nu ţine niciodată regimuri stricte, pentru că cel mai bun regim consideră că este cel pe care l-a lăsat Dumnezeu, adică cele patru posturi din timpul anului şi zilele de miercuri şi vineri, când se recomandă să avem o alimentaţie bazată pe crudităţi. Iar suprema frumuseţe consideră că o reprezintă bunătatea şi iubirea pentru tot ceea ce ne înconjoară! Chiar dacă îşi doreşte mai mult din punct de vedere profesional, se declară un om împlinit. Singurul mare regret al vieţii este că nu a avut copii, dar Dumnezeu i-a dăruit 12 nepoţi din partea fraţilor şi a surorilor. Din păcate, niciunul nu cântă, tocmai din acest motiv şi-a propus să facă tot ce-i stă în putinţă să ajute orice copil talentat pe care-l întâlneşte.
