Andronicus Michael Torp, Ph.D., este un expert extrem de calificat în performanță și bunăstare, cu sediul în Copenhaga, Danemarca, în prezent locuind în România. El și-a construit o carieră notabilă în jurul intersecției dintre performanța umană și bunăstare, cu misiunea de a îmbunătăți productivitatea corporativă prin strategii de resurse umane bazate pe date și inițiative de wellness.
Cu un doctorat axat pe bunăstare și profilul energetic uman, Andronicus își valorifică expertiza pentru a ajuta indivizii și organizațiile să-și îmbunătățească nivelul de energie, să reducă stresul și să atingă un echilibru mai sănătos între viața profesională și cea personală.
Cariera lui Andronicus cuprinde o gamă largă de roluri, inclusiv cel de Head of People and Partnerships la Kinderpedia, unde a dezvoltat și condus strategii de resurse umane menite să promoveze o cultură organizațională pozitivă și să îmbunătățească relațiile cu angajații. Contribuțiile sale se extind și în mediul academic, unde este profesor asociat la Academia de Studii Economice din București, ghidând studenții MBA în domeniul resurselor umane și avansând cercetarea în performanță și bunăstare.
Setul său diversificat de abilități este completat de o capacitate lingvistică impresionantă, fiind fluent în mai multe limbi, inclusiv daneză, engleză și română, printre altele. În plus, el deține certificări în domenii cheie precum indicatorii de performanță și științele bunăstării, subliniind angajamentul său față de învățarea continuă.
Cu experiență în diverse industrii, de la publishing la resurse umane, perspectivele sale strategice și expertiza practică îl fac un consultant și coach foarte căutat. Ambiția sa supremă este de a deveni cel mai important expert mondial în performanță și bunăstare, generând rezultate de afaceri tangibile prin bunăstarea angajaților.
C&B: Pui accent pe importanța nivelurilor de energie în succesul personal. Cum integrezi acest concept în strategiile de management al oamenilor în cadrul echipelor?
Andronicus Torp: O echipă este formată din indivizi. Pentru a avea o echipă de succes, cu performanțe ridicate, este esențial ca fiecare dintre membrii echipei și, implicit, echipa în ansamblu, să aibă un nivel ridicat de energie.
Este important să realizăm că nivelul nostru de energie este rezultatul stilului nostru de viață. Pentru ca cineva să poată oferi performanțe de vârf sustenabile, este important ca acea persoană să aibă un stil de viață sănătos, care să-i crească în mod constant nivelul de energie, în loc să-l epuizeze, așa cum se întâmplă în cazul majorității oamenilor din cultura noastră. Există o zicală care spune așa: „Genele încarcă arma, stilul de viață apasă pe trăgaci”. Da, unii oameni par pur și simplu să fi câștigat loteria genetică (și energetică), însă pentru restul dintre noi, o nutriție sănătoasă, somn de calitate, exerciții adecvate, precum și bunăstarea emoțională, financiară și mentală sunt importante. Includem bunăstarea financiară deoarece, pentru mulți oameni, situația lor financiară este un factor de stres, care le diminuează nivelul de energie.
Astfel, cu cât un membru al echipei este mai energizat, cu atât echipa poate deveni mai de succes.
C&B: Cum vedeți rolul energiei emoționale în gestionarea echipelor și cum pot liderii să o valorifice mai bine pentru a îmbunătăți performanța?
Andronicus Torp: Pentru a răspunde la întrebare, voi explica mai întâi baza științifică a abordării noastre privind rezolvarea conflictelor. Conform lui Einstein, totul în univers este format din energie. Aceasta include scaunul pe care stai, telefonul pe care citești acest mesaj, corpul tău, sentimentele tale și chiar gândurile tale. Conform fizicii, există patru forțe care guvernează această energie, una dintre ele fiind electromagnetismul. Electromagnetismul este fundamental pentru chimie și biologie. Oferă o înțelegere mai profundă a naturii umane, deoarece suntem ființe biologice cu un nivel chimic care, la rândul său, este bazat pe un nivel electromagnetic.
Asemenea dispozitivelor electronice, „bateria” noastră (câmpul electromagnetic) poate fi mai mult sau mai puțin încărcată. Cu cât este mai încărcată, cu atât putem funcționa mai eficient. Oameni de știință precum Dr. Valerie V. Hunt de la Universitatea din California, Los Angeles și Dr. William A. Tiller de la Universitatea Stanford au realizat studii interesante în acest domeniu. Dr. Motoyama din Japonia, un om de știință renumit, recunoscut de UNESCO, a descoperit că oamenii au șapte câmpuri electromagnetice distincte. Fiecare câmp este conectat la sentimente, valori și comportamente specifice.
Pe scurt: Primul nivel este asociat cu corpul fizic și bunurile materiale. Al doilea nivel se referă la socializare și reproducere. Al treilea nivel implică voința, ambiția și impunerea voinței proprii. Al patrulea nivel este legat de empatie și iubire. Toți avem cele șapte niveluri de energie, însă unele niveluri sunt mai energizate la unii indivizi decât la alții. Aceasta este ceea ce modelează comportamentul nostru unic.
Energia emoțională este activarea celui de-al patrulea dintre cele șapte niveluri de energie pe care le avem ca oameni. Este legată de iubire și empatie, iar oamenii care au multă energie la acest nivel sunt, în general, cei despre care spunem că „au suflet” și cu care ne place să fim împreună, deoarece ne fac să ne simțim bine și știm că le pasă de noi. Astfel, un lider de echipă care are multă energie la acest nivel este mult mai calificat pentru a conduce pe alții. Este posibil să nu fie neapărat cel cu cele mai avansate cunoștințe tehnice, însă compensează de multe ori prin crearea unui mediu în care membrii echipei se simt bine și în siguranță, creând astfel condițiile pentru o performanță de vârf sustenabilă.
C&B: Modelul dvs. vorbește despre energie proactivă și reactivă. Cum pot managerii să schimbe starea angajaților de la una reactivă la una proactivă?
Andronicus Torp: Nimeni nu poate schimba energia altcuiva. Cu toate acestea, un manager poate crea condițiile care permit unei persoane să treacă de la o stare reactivă la una proactivă. De exemplu, evitând micro-managementul și, în schimb, oferindu-i angajatului încredere și posibilitatea de a încerca, de a greși și de a învăța. Sau, cum a scris William Blake: „Greșește din nou, greșește mai bine”. Nimeni nu vrea să fie pedepsit pentru că experimentează noi strategii. Dacă un manager face asta, angajatul va înceta, mai devreme sau mai târziu (în cele mai multe cazuri mai devreme), să experimenteze și va încerca doar să ghicească ce vrea managerul și să facă exact acel lucru. Aceasta ar fi fost poate o strategie eficientă acum 50 de ani într-o linie de asamblare unde – probabil – managerul avea o înțelegere tehnică mai profundă decât angajatul, însă în lumea de astăzi, unde lucrurile evoluează rapid, aceasta nu mai este o strategie viabilă.
C&B: Susțineți creșterea energiei pentru a menține succesul. Care sunt strategiile cheie pe care liderii le pot implementa pentru a încuraja bunăstarea pe termen lung a angajaților?
Andronicus Torp: Mă bucur că întrebați despre „bunăstarea pe termen lung”, deoarece există o diferență fundamentală între bunăstarea pe termen scurt și cea pe termen lung. Multe companii se concentrează pe lucrurile care creează bunăstare pe termen scurt și nici măcar nu realizează că bunăstarea pe termen lung este mult mai importantă. Prin bunăstare pe termen scurt mă refer la lucruri precum oferirea de iPhone-uri noi, organizarea unui eveniment social cu mâncăruri și băuturi din abundență, mersul la bowling și așa mai departe. Lucruri care fac oamenii să se simtă bine acum, dar care pot avea consecințe nedorite pe termen lung.
Probabil cea mai importantă strategie pe care orice lider o poate implementa pentru bunăstarea pe termen lung a angajaților este să fie un exemplu demn de urmat! Cu toții admirăm „eroi” la care ne putem uita pentru inspirație. Dacă liderul dă un exemplu de stil de viață sănătos, care îi permite să ofere performanțe de top pe termen lung, angajații săi ar putea să-i urmeze exemplul. Dacă nu o face, cu siguranță nu o vor face nici ei.
Îmi amintesc o experiență plăcută cu CEO-ul unei mari și de succes bănci, când într-o ședință de Consiliu, într-o vineri după-amiază, CEO-ul a sărit în picioare și a spus: „Doamne, este ora 16:00. Trebuie să-i iau pe copii de la grădiniță!”. Din acel moment, cultura organizațională s-a schimbat, iar brusc a devenit social acceptabil să ai un echilibru armonios între muncă și viață personală, care face parte din bunăstarea pe termen lung.
Evident, liderul poate, de asemenea, să subvenționeze sau chiar să acopere integral costurile pentru activități care conduc la bunăstare pe termen lung. Activitatea fizică poate fi primul lucru care vine în minte pentru cei mai mulți oameni, dar și nutriția sănătoasă este importantă. Am observat o mare diferență între companiile cu care lucrez din țările occidentale și cele din Europa de Est. Nu îmi amintesc o singură companie din, de exemplu, Danemarca, care să nu ofere un prânz sănătos și gratuit angajaților săi, în timp ce în România experiența mea este că, în general, oamenii comandă fast food. Problemele cu fast food-ul (vă rog să vă amintiți zicala: „Cine a pus un ‘s’ în Fast Food este un geniu al marketingului”) sunt că este greu de digerat și, prin urmare, ne scade nivelul de energie, deoarece este necesară mai multă energie pentru digestie; conține doar calorii goale, deci nu are valoare nutritivă, și este foarte bogat în calorii, ceea ce poate duce la obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare etc. Toate acestea sunt în conflict cu bunăstarea noastră pe termen lung. Un lucru care mă amuză mereu când vizitez companiile cu care lucrăm este că ne plătesc pentru a implementa un program de bunăstare pentru angajați, pentru a-i ajuta să devină mai performanți prin creșterea nivelului de energie, dar automatul lor de gustări este plin de alimente procesate și băuturi care conțin zahăr. Acesta este un mesaj foarte „mixt” pentru angajați.
O companie pe care o admir cu adevărat este AXA Power (acum ITWGSE), lider mondial în unități la sol pentru avioane. Aceștia chiar plătesc angajații să meargă la alergat sau cel puțin la plimbare timp de 30 de minute pe zi, în timpul orelor de lucru, și apoi le oferă un prânz sănătos și gratuit. Aceasta este o companie și un CEO cărora le pasă cu adevărat de angajați, și mă bucur să văd că această grijă se reflectă în rezultatele financiare în continuă îmbunătățire
C&B: În activitatea dvs., cum adaptați planurile de îmbunătățire a performanței pentru indivizi în funcție de nivelurile lor unice de energie?
Andronicus Torp: Nu o facem. Pentru că toți avem aceleași șapte niveluri de energie. Cu toate acestea, fiecare individ are obiective diferite, așa că ceea ce facem este să ne așezăm împreună și să clarificăm aceste obiective (de obicei, recomandăm să avem între 1 și maximum 3 obiective simultan pentru a avea suficient timp pentru a ne concentra asupra lor). Apoi, împreună, creăm o structură, aș putea spune un stil de viață, care va conduce persoana către atingerea acestui obiectiv. De exemplu, dacă obiectivul este să devină capabil să alerge un maraton, atunci întrebăm ce este capabil să facă în prezent. Chiar dacă este vorba doar de a merge 15 minute pe zi, atunci începem cu asta, programăm o oră în agendă în fiecare zi pentru a merge aceste 15 minute, iar apoi, poate după două săptămâni, ne întâlnim din nou și decidem dacă putem îmbunătăți la 30 de minute. În acest mod, continuăm să facem pași mici până în ziua în care persoana a obținut obiectivul. Apoi stabilim un nou obiectiv și lucrăm pas cu pas către acesta.
C&B: Având în vedere experiența dvs. în performanța sportivă și bunăstarea corporativă, ce lecții din sport pot fi aplicate în gestionarea echipelor corporative?
Andronicus Torp: Aș spune că cele mai multe lecții din sport pot fi aplicate, uneori cu ajustări minore, în lumea corporativă. Orice atlet știe că „supra-antrenamentul” duce la o performanță diminuată. În lumea corporativă, mulți oameni par să creadă în continuare că „dacă lucrezi 12 ore pe zi, realizezi 150% din ceea ce realizezi dacă lucrezi 8 ore pe zi”. Aceasta nu este corect. De fapt, studiile științifice arată că oricine lucrează chiar și doar 10 ore pe zi timp de două săptămâni realizează doar ceea ce realiza anterior în 8 ore. Cu alte cuvinte, orele suplimentare de muncă nu sunt doar irosite, ci – probabil – au chiar un impact negativ asupra bunăstării emoționale prin diminuarea timpului petrecut cu familia. Acestea pot diminua, de asemenea, bunăstarea fizică și, astfel, cognitivă, pentru că persoana nu mai simte că are timp pentru activitate fizică.
O altă lecție din sport pe care o putem integra în lumea corporativă este importanța nutriției sănătoase pentru a performa. Deși am atins deja acest subiect, nu voi repeta.
În sport, pauzele mici din timpul zilei sau al meciului sunt cunoscute pentru efectele semnificative asupra performanței. Totuși, în lumea corporativă tindem să credem că trebuie să lucrăm cât mai mult posibil, doar întrerupt de – poate – pauza de prânz.
Mulți oameni din lumea corporativă ar beneficia de realizarea faptului că suntem, de fapt, „Atleți Corporativi” și că trebuie să „ne odihnim la fel de intens cum muncim” pentru a putea livra performanțe sustenabile de vârf.
C&B: Cum gestionați conflictele sau pierderile de energie în cadrul echipelor și ce tehnici recomandați managerilor?
Andronicus Torp: În ceea ce privește conflictele, am explicat deja acest lucru. Pierderea de energie, un subiect despre care, interesant, mulți mă întreabă, poate fi prevenită având o energie dinamică și, astfel, neintrând în rezonanță cu persoana sau persoanele care simți că îți drenază energia. Un prim pas înțelept este, desigur, să eviți persoanele care simți că îți drenează energia, dar aceasta nu este întotdeauna posibil. Astfel, cea mai bună strategie pe termen lung este să îți crești și să îți menții propria energie, de exemplu, prin Yoga, Arte Marțiale, Tango, Înot, Alergare, și de asemenea, prin a avea o dietă sănătoasă, evitând cât mai mult alimentele procesate, alcoolul și tutunul. Cu cât ești mai solar și dinamic, cu atât vei fi mai puțin afectat de oamenii care încearcă, conștient sau nu, să-ți dreneze energia.
C&B: Ce rol joacă energia în motivarea angajaților și cum pot managerii să alinieze nivelurile individuale de energie cu obiectivele organizaționale?
Andronicus Torp: În Resurse Umane există următorul model: Performanța = f(AMO). Astfel, performanța este o funcție a Abilității, Motivației și Oportunității. Energia unei persoane are mult de-a face cu abilitatea sa de a performa. Fără energie, nu s-ar putea nici măcar ridica din pat dimineața, cu atât mai puțin să performeze la muncă. Totuși, al treilea dintre cele șapte niveluri de energie corespunde impulsului, ambiției, dinamicii, proactivității etc. Ceea ce în domeniu numim „Motivație Intrinsecă”. Astfel, orice persoană care activează acest nivel de energie va fi motivată să lucreze atât cât este necesar. Exact acest nivel este activat prin anumite tehnici de yoga, Arte Marțiale și alergare.
Așadar, cu cât o persoană are mai multă energie, în special la nivelul al treilea, cu atât va fi mai motivată și va munci mai mult pentru a atinge obiectivele organizaționale.
C&B: În contextul echipelor virtuale, cum pot liderii menține niveluri ridicate de energie și productivitate în grupuri dispersate?
Andronicus Torp: Tot ceea ce am scris se aplică oricărui tip de echipă, inclusiv echipelor virtuale. Cu toate acestea, există o sinergie atunci când oamenii se reunesc pentru a lucra. Cel mai bun lucru pe care un lider îl poate face pentru a menține niveluri ridicate de energie și productivitate în grupuri dispersate este să fie un exemplu și să ajute fiecare membru al echipei să își creeze un stil de viață care să conducă la creșterea constantă a nivelurilor de energie.
C&B: Cum vedeți evoluția leadershipului în viitor, în special în contextul gestionării diverselor niveluri de energie în cadrul organizațiilor?
Andronicus Torp: Chiar și astăzi, liderii trebuie să gestioneze diverse niveluri de energie în cadrul organizațiilor. Ceea ce sper este ca oamenii să realizeze că a fi lider diferă de a fi manager, deoarece liderul arată calea prin exemplul personal. De asemenea, sper că noi, ca specie, vom deveni mai holistici în abordarea noastră asupra succesului și vom realiza că „succesul” într-un domeniu al vieții, pe costul eșecului total în alte domenii, cum ar fi sănătatea, relațiile sociale, familia, fericirea, nu este deloc „succes”, ci o abordare foarte unidimensională a vieții.
