Un dialog cu Anca Mirona Constantinescu, fondatoarea First Concept, despre parcursul în design interior, echilibrul dintre estetică și funcționalitate și modul în care creează spații care nu doar se văd, ci se simt.
Anca Mirona Constantinescu este fondatoarea First Concept și designer de interior, cu o viziune construită în jurul echilibrului dintre estetică și funcționalitate. Absolventă a Facultății de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, și-a conturat parcursul profesional ghidată de o ambiție autentică și de o pasiune profundă pentru frumos și expresie vizuală.
Atrasă încă din copilărie de artă, estetică și organizare, a ales să urmeze un drum care reflectă nu doar competență, ci și o conexiune reală cu ceea ce creează. Ghidată de convingerea că nu poate face lucruri în care nu crede cu adevărat, a transformat această pasiune într-o direcție profesională autentică, dezvoltând proiecte în care fiecare detaliu este gândit cu sens, coerență și emoție.
C&B: Cum a început drumul dvs. în design interior și ce v-a atras către acest domeniu creativ?
Anca Mirona Constantinescu: Nu cred că a existat un singur moment în care am decis „asta vreau să fac”, ci mai degrabă a fost un fir continuu care a început încă din copilărie. Am fost mereu atrasă de artă, de armonie și de ideea de a crea ceva care rămâne — ceva palpabil, care are sens în timp. Îmi place să cred că, de fiecare dată când conturez un spațiu, las acolo o parte din mine, într-un loc care devine „acasă” pentru altcineva.
Inițial, am ales un drum mai sigur și am început studiile în Management în Turism. Aveam 19 ani și, realist vorbind, nu credeam că pot construi o carieră în zona creativă. Dar, pe parcurs, am început să simt din ce în ce mai clar că nu sunt în locul potrivit — ajunsesem să schițez și să desenez chiar și în timpul cursurilor. A fost un semnal foarte sincer, pe care nu l-am mai putut ignora.
Am decis atunci să schimb complet direcția și să urmez arhitectura. A fost un pariu cu mine, fără garanții, dar necesar. După facultate, am ales conștient să încep din zona tehnică, ca proiectant de mobilier la comandă. A fost o etapă extrem de importantă, pentru că m-a învățat cum funcționează în realitate lucrurile — materialele, execuția, limitele și soluțiile. Ulterior, după ce am acumulat experiență, am făcut pasul către propria firmă. Privind înapoi, fiecare etapă a avut rolul ei în a construi ceea ce fac astăzi.
C&B: Care a fost cel mai dificil moment de până acum în parcursul dvs. și cum l-ați depășit?
Anca Mirona Constantinescu: Perioada pandemiei a fost, fără îndoială, cea mai dificilă. Eram la început cu firma, încă în proces de învățare și adaptare, iar contextul acela a venit cu foarte multă incertitudine și presiune.
A fost prima dată când am simțit cu adevărat lipsa de control și întrebarea constantă „ce urmează?”. Nu știam dacă proiectele vor continua sau dacă totul se va opri. În acel moment, am ales să nu refuz nicio oportunitate și să merg înainte, chiar dacă nu aveam toate răspunsurile.
A fost o perioadă foarte intensă, în care am muncit mult, uneori și câte 14 ore pe zi, fără pauze reale. Nu a fost ușor, dar m-a ajutat să îmi dezvolt disciplina, rezistența și capacitatea de a funcționa sub presiune. A fost genul de experiență care te schimbă și te face mai conștient de cât poți duce, de fapt.
C&B: Care au fost proiectele sau experiențele care v-au definit stilul până în prezent?
Anca Mirona Constantinescu: Cred că, în realitate, stilul meu nu este definit de un tip de proiect, ci de oameni. Fiecare client vine cu o energie diferită, cu nevoi și așteptări distincte, iar mie îmi place să construiesc în jurul acestora.
Încerc întotdeauna să creez spații care îi reprezintă, nu doar spații care arată bine. În același timp, țin cont de buget și de limitele reale ale fiecărui spațiu — pentru că designul bun trebuie să fie și aplicabil, nu doar estetic.
Au existat însă și proiecte în care am avut libertate creativă totală, iar acelea au fost definitorii pentru mine. În special în zona HoReCa și în proiectele de clinici, unde am putut să îmi pun mai clar amprenta și să explorez concepte care mă reprezintă. Acolo simți diferența — când nu doar rezolvi un spațiu, ci chiar îl creezi de la zero.
C&B: Dacă ne-am întâlni cu echipa sau colaboratorii dvs., ce credeți că ar spune despre dvs.?
Anca Mirona Constantinescu: Cred că ar spune că sunt o persoană creativă, care își testează constant limitele și care încearcă să aducă ceva diferit în fiecare proiect. Sunt implicată și atentă la detalii, uneori poate chiar prea atentă, dar cred că exact acolo se face diferența.
În același timp, îmi place să lucrez în echipă și să existe o comunicare reală, nu doar formală. Consider că proiectele bune apar din colaborare, nu dintr-o singură direcție impusă.
Și, probabil, ar menționa și un aspect mai personal — faptul că sunt mult mai funcțională după ora 9:30 dimineața. Până atunci, lucrurile se mișcă… mai lent. :)))))))))
C&B: Există un vis sau o ambiție care v-a ghidat întotdeauna, indiferent de obstacole?
Anca Mirona Constantinescu: Nu a fost un vis foarte clar conturat de la început, dar a existat mereu dorința de a construi ceva al meu, ceva autentic, care să mă reprezinte pe termen lung.
În timp, am înțeles că nu îmi doresc doar să creez spații frumoase, ci spații care transmit o stare. Pentru mine, un proiect reușit nu înseamnă doar estetică, ci acel moment în care intri într-un loc și simți că te reprezintă, că „te prinde”.
Cred că asta este, de fapt, ambiția mea — să creez spații care nu sunt doar văzute, ci și simțite.
C&B: Care este cea mai importantă decizie pe care ați luat-o și care v-a schimbat traiectoria?
Anca Mirona Constantinescu: Momentul în care am decis să renunț la primul drum și să merg spre arhitectură a fost, fără îndoială, cel mai important. A fost o decizie dificilă, pentru că venea cu multă incertitudine și fără garanții.
A doua decizie importantă a fost deschiderea propriei firme. Acolo începe, de fapt, partea reală a lucrurilor — când nu mai este doar despre creativitate, ci și despre responsabilitate, organizare și asumare zilnică.
Aceste două momente m-au definit cel mai mult și m-au scos complet din zona de confort.
C&B: Cum v-ați construit stilul de leadership sau modul în care luați decizii?
Anca Mirona Constantinescu: Este un proces pe care l-am învățat în timp. La început, mergeam foarte mult pe instinct, dar experiența m-a învățat că este important să existe un echilibru între intuiție și analiză.
Am învățat să ascult mai mult, să iau în calcul opiniile celor din jur și să nu mă grăbesc în decizii. În același timp, am învățat să mi le asum complet, chiar și atunci când nu sunt cele mai ușoare.
Cred că stilul meu s-a construit din experiențe reale, din greșeli și din dorința constantă de a evolua și de a face lucrurile mai bine de la un proiect la altul.
C&B: Cum ați descrie stilul dvs. de design și ce vă diferențiază?
Anca Mirona Constantinescu: Nu cred într-un stil rigid, pentru că fiecare proiect vine cu o poveste diferită. Stilul meu este mai degrabă despre echilibru — între estetic și funcțional, între dorințele clientului și realitatea spațiului.
Nu încerc să impun un stil, ci să îl descopăr împreună cu clientul. Consider că designul bun este cel care te reprezintă, nu cel care urmează un trend.
Ceea ce mă diferențiază este atenția la detalii și modul în care gândesc fiecare proiect ca un întreg. Pentru că, de cele mai multe ori, detaliile sunt cele care transformă un spațiu din „ok” într-unul memorabil.
C&B: Cum arată o zi obișnuită pentru dvs.?
Anca Mirona Constantinescu: Nu cred că există o zi obișnuită în sensul clasic. Fiecare zi este diferită și vine cu alte provocări — de la întâlniri cu clienții, la lucru pe concepte sau vizite pe șantier.
Îmi place această dinamică, pentru că mă ține conectată la toate etapele proiectului. Cele mai satisfăcătoare momente sunt cele în care văd cum o idee începe să prindă formă în realitate.
Dar, dincolo de asta, cel mai important moment rămâne cel în care clientul se regăsește în spațiul final. Acolo simt că tot procesul a avut sens.
C&B: Ce valori vă ghidează?
Anca Mirona Constantinescu: Autenticitatea este cea mai importantă pentru mine. Nu pot să creez ceva în care nu cred cu adevărat.
Pe lângă asta, mă ghidez după corectitudine și atenție la detalii. Încerc să le păstrez în fiecare proiect, chiar și atunci când ar fi mai simplu să aleg varianta rapidă.
Cred că diferența reală se face exact în aceste lucruri mici, care, puse cap la cap, definesc calitatea unui proiect.
C&B: Cum arată procesul dvs. de lucru?
Anca Mirona Constantinescu: Totul începe cu o discuție în care încerc să înțeleg omul, nu doar spațiul. Mi se pare esențial să înțeleg stilul de viață, nevoile și așteptările clientului.
Urmează partea de concept, dezvoltarea vizuală, selecțiile și, în final, implementarea. Este un proces care pare simplu la suprafață, dar în realitate implică multe ajustări.
Important este ca, indiferent de schimbări, direcția inițială să rămână coerentă și rezultatul final să reflecte atât viziunea, cât și realitatea.
C&B: Care sunt cele mai frecvente greșeli fără un specialist?
Anca Mirona Constantinescu: Cea mai frecventă greșeală este lipsa unei viziuni de ansamblu. Se aleg elemente care, separat, arată bine, dar împreună nu funcționează.
De asemenea, funcționalitatea este adesea ignorată. Un spațiu nu trebuie doar să arate bine, trebuie să fie ușor de trăit în el, să răspundă nevoilor reale.
Din experiența mea, cele mai mari probleme apar în detalii — proporții, iluminat, materiale. Exact acolo unde nu se văd imediat, dar unde se simte cel mai mult diferența.
Parcursul Ancăi Mirona Constantinescu este definit de curajul de a-și urma intuiția și de a construi, pas cu pas, un drum autentic. Dincolo de estetică, proiectele sale vorbesc despre emoție, coerență și atenție la detalii — elemente care transformă fiecare spațiu într-o experiență personală. Pentru ea, designul nu este doar despre cum arată un loc, ci despre cum te face să te simți.
