Cu peste 15 ani de experiență alături de antreprenori și organizații în transformare, Petronela Sănduleasa vorbește despre munca fractională, claritate organizațională și impact real într-un business aflat în schimbare.
Într-o perioadă în care organizațiile se confruntă simultan cu presiuni de creștere, lipsă de claritate și nevoia de adaptare rapidă, munca nu mai poate fi gândită exclusiv în formate rigide. Tot mai des, valoarea reală vine din intervenții precise, bine calibrate, adaptate contextului și momentului de business. În acest spațiu al flexibilității asumate se poziționează și parcursul profesional al Petronelei Sănduleasa.
Un parcurs construit în jurul oamenilor, structurilor și proceselor
Cu peste 15 ani de experiență alături de antreprenori și organizații aflate în construcție sau transformare, Petronela Sănduleasa a fost constant aproape de deciziile esențiale de business. Din roluri diferite, a contribuit la așezarea oamenilor, a structurilor și a proceselor care susțin creșterea sănătoasă, într-o logică mai degrabă funcțională decât formală.
Tranziția către munca fractională, fără o ruptură asumată
În ultimii ani, acest parcurs a căpătat o formă diferită. Fără o ruptură bruscă sau o decizie radicală, munca ei s-a mutat treptat dinspre roluri clasice, full-time, către o poziționare mai flexibilă, adaptată nevoilor reale ale fiecărei organizații. A lucrat cu fondatori și echipe în momente-cheie, uneori pe zona de oameni și echipe, alteori pe structură, procese sau implementarea de soluții digitale și aplicații de HR. Fără un titlu fix și fără un format standard, contribuția ei s-a conturat din realitățile concrete ale organizațiilor, nu dintr-un plan de carieră construit în avans.
Astăzi, această poziționare îi permite să rămână aproape de business și de oameni, în contexte diferite, păstrând însă claritatea necesară pentru a interveni doar acolo unde impactul este cu adevărat relevant. Pentru Petronela Sănduleasa, munca fractională nu este despre statut sau trenduri, ci despre potrivirea dintre nevoie, moment și tipul de expertiză livrată.
Ceea ce o atrage la acest model este libertatea de a construi intervenții adaptate fiecărui business, fără constrângeri artificiale. În același timp, este un mod de lucru care vine cu provocări reale: lipsa predictibilității, nevoia de a seta limite clare și responsabilitatea de a spune „nu” atunci când contextul nu este potrivit. Este un echilibru fin între implicare și distanță, între proximitate și detașare, care cere maturitate profesională și discernământ.
Selecția proiectelor nu ține de industrie sau notorietate, ci de oameni și de context. Contează deschiderea pentru claritate, disponibilitatea autentică de a construi și asumarea faptului că unele lucruri nu pot fi rezolvate superficial sau instant. Acolo unde această potrivire există, colaborarea devine funcțională și produce rezultate vizibile, chiar dacă nu întotdeauna spectaculoase la suprafață.
Pentru Petronela Sănduleasa, impactul major nu este legat de proiecte „statement”, ci de momentele în care confuzia se reduce, tensiunea scade, iar deciziile devin mai coerente. Clarificarea rolurilor, a responsabilităților și a priorităților reale creează spațiu pentru o funcționare mai sănătoasă a organizațiilor. Iar adevărata măsură a unei intervenții reușite este capacitatea echipei de a merge mai departe fără sprijin extern constant.
Full-time versus fractional: o diferență de poziționare, nu de importanță
Diferența dintre un rol full-time și unul fractional nu este, în această perspectivă, una de importanță, ci de poziționare. Dacă rolul clasic aduce stabilitate și continuitate, cel fractional aduce claritate concentrată, pe un orizont de timp bine delimitat. Responsabilitatea rămâne la fel de reală, însă este orientată către impact și rezultate, nu către prezență permanentă sau apartenență formală.
Privind înainte, evoluția acestui model pare să țină mai puțin de etichete și mai mult de maturizarea organizațiilor. Munca începe să fie gândită în jurul nevoilor reale, al volumului necesar de expertiză și al momentului potrivit, nu în jurul unor formate fixe. În acest sens, munca fractională nu reprezintă o revoluție, ci o adaptare firească la presiunile de cost, la ritmul de schimbare și la nevoia de agilitate.
Povestea Petronelei Sănduleasa este, în esență, despre asumare și claritate. Despre o repoziționare coerentă între ce pot oferi organizațiile și ce au ele cu adevărat nevoie. Și despre o formă de muncă care nu caută validare prin titluri, ci prin impact real și durabil.
Acest material este un reportaj editorial original, realizat pe baza unui interviu publicat anterior în publicația noastră de nișă, Fractional. Interviul complet este disponibil aici.
