Cu o experiență solidă în people management, Ana Ilie – Mindset Coach – a înțeles că succesul echipei depinde, într-o foarte mare măsură, de succesul liderului. Iar acest mindset a ajutat-o să depășească situații dificile și delicate, cum ar fi „mini-revolte” în echipă, prin aplicarea principiului asumării responsabilității 100%. Practic, Ana a transformat adversitatea în oportunități de creștere, atât pentru ea, cât și pentru echipa ei.
Valorile sale fundamentale – responsabilitatea, contribuția și compasiunea – definesc stilul său de leadership, deoarece Ana este absolut convinsă că un people manager lucrează pentru echipă, nu invers. Abordând provocările cu empatie și înțelegere, își ajută colegii să depășească obstacolele și să se dezvolte armonios, ceea ce construiește un mediu de lucru bazat pe încredere. Adică exact ceea ce au nevoie echipele pentru a performa.
Tinerilor aflați la început de drum, Ana le recomandă să caute un mentor care să îi susțină prin perspective valoroase și sfaturi practice, care să le scurteze drumul spre obiectivele lor.
C&B: Ai menționat că succesul unei echipe depinde în mare măsură de succesul liderului. Cum ai ajuns la această concluzie și cum aplici acest mindset în stilul tău de leadership?
Ana Ilie: Am învățat că succesul liderului este succesul echipei într-un Train of Trainers pe Leadership în SUA. Iar atunci când am auzit asta, mi-am dat seama că are sens 100% și este complet adevărat. Cum poate un lider să fie bun dacă echipa sa nu performează? Cum poate un lider să nu fie bun, când echipa funcționează extrem de bine? Performanța echipei este „cartea de vizită” a liderului, iar liderul nu are cum să existe fără echipa pe care o conduce. Mi se pare în continuare extrem de logic. Iar felul în care aplic această idee este că mă concentrez foarte mult pe ceea ce au nevoie colegii pentru a avea succes. Susținându-i să aibă succes, eu îmi îndeplinesc cu succes rolul de lider.
C&B: Ai reușit să transformi adversitatea în oportunități de creștere, cum ar fi gestionarea „mini-revoltelor” în echipă. Ne poți împărtăși un exemplu concret și ce ai învățat din acea experiență?
Ana Ilie: Modul concret în care am gestionat „mini-revolta” a fost să nu răspund cu agresivitate, chiar dacă mă simțeam extrem de rănită la nivel personal. Nu i-am pedepsit pe cei care s-au „răsculat” împotriva mea, nu i-am criticat, nu le-am pus „bețe în roate” și nu mi-am folosit puterea de management pentru a le da așa-numita „lecție”.
Felul în care am reacționat a fost să susțin cu toate cunoștințele mele liderul „mini-revoltei” pentru ca ea să învețe activitățile specifice necesare unui team leader. Am prioritizat timpul investit în transferul de cunoștințe către ea și nu am reținut informații valoroase pentru mine. Am susținut-o ca și cum ar fi fost în mentorat cu mine, făcând abstracție de jocul de culise pe care l-a pus în scenă ca să mă dea jos din postura de team leader.
Ceea ce am învățat a fost să reacționez cu compasiune în fața agresivității, pentru că nimeni nu este agresiv fiind fericit. Agresivitatea este un simptom al suferinței, iar singurul răspuns corect la suferință este compasiunea în acțiune.
C&B: Responsabilitatea, contribuția și compasiunea sunt valorile tale fundamentale. Cum te ghidează acestea în modul în care interacționezi cu echipa ta și cum le transmiți mai departe colegilor?
Ana Ilie: Eu nu interacționez cu o echipă, ci cu oameni. Și înțeleg că în spatele acelor chipuri care par să facă parte dintr-o echipă există frici și aspirații legate atât de job, cât și de viața personală.
Este responsabilitatea mea, ca lider, să le tratez problemele ca pe problemele mele. Este responsabilitatea mea să prioritizez obiectivele lor la fel cum îmi tratez propriile obiective.
Contribuția este cheia fericirii în viață și la job. Suntem „animale sociale”, deci avem nevoie să conviețuim și să ne sprijinim reciproc. Dacă nu am face asta, dacă nimeni nu ar sprijini pe nimeni altcineva și nimeni nu ar contribui la bunăstarea celorlalți, nu ar exista societatea pe care o cunoaștem. Nu am fi ajuns la nivelul de dezvoltare actual și, cel mai probabil, nu am fi supraviețuit ca specie.
Deci, avem nevoie, ca oameni, să ne ajutăm între noi. Să contribuim la succesul colegului, pentru că acesta este singurul mod în care echipa poate evolua. Iar asta este posibil doar dacă înțelegem care sunt provocările celuilalt, pentru a putea contribui cu ceea ce are nevoie. Asumarea responsabilității, contribuția și empatia merg mână în mână.
C&B: Abordezi provocările cu empatie și înțelegere. Cum reușești să creezi un mediu de lucru bazat pe încredere, unde echipa să se simtă susținută și încurajată să performeze?
Ana Ilie: Creez un mediu de lucru bazat pe încredere prin transparență. Vorbesc deschis despre provocările prin care am trecut sau prin care trec, fără a cădea în victimizare. Transparența ajută la găsirea de soluții eficiente. Atunci când au loc greșeli sau nu se respectă termenele limită, mesajul meu principal este: „Hai să găsim cauza principală și soluția pe care o putem aplica data viitoare pentru a face lucrurile mai bine.” De asemenea, mă asigur că succesele, fie ele mici sau mari, ale membrilor echipei sunt recunoscute public și îi încurajez pe toți să facă același lucru. Echipa va avea încredere în lider doar dacă liderul le arată încredere mai întâi. Aceasta este metoda pe care o aplic: leadership prin exemplu personal.
C&B: Ai subliniat că un people manager lucrează pentru echipă, nu invers. Cum îi inspiri pe liderii din organizațiile cu care lucrezi să adopte această abordare și cum îi sprijini să-și dezvolte echipele?
Ana Ilie: Din experiența mea, nu există un alt mod de a-i inspira pe alții decât prin exemplu personal. Și pentru ca alții să îți adopte stilul, este nevoie să aibă aceleași obiective și dorințe. Din păcate, nu pot confirma că mi-am inspirat colegii team leaderi cu abordarea mea, pentru că în primul rând este foarte dificilă la nivel personal. Este extrem de provocator emoțional să îți pui echipa pe primul loc, în loc să îți prioritizezi propriile aspirații de a arăta bine în fața managementului.
Deseori, target-urile sunt atât de ridicate încât presiunea performanței te face să iei decizii pe termen scurt, pierzând din vedere obiectivele pe termen mediu și lung. Leadership-ul nu este o tehnică pe termen scurt și nici un concurs de popularitate. Ca lider, ai nevoie să te cunoști foarte bine, să ai încredere în tine și să îți asumi deciziile nepopulare care au un impact pe termen lung.
Din experiența mea, nivelul de dezvoltare personală al liderilor este foarte scăzut, ceea ce creează acele medii toxice despre care vorbește toată lumea.
C&B: Recomanzi tinerilor profesioniști să își găsească un mentor. Cum te-a ajutat pe tine un mentor în cariera ta și cum pot tinerii să identifice mentorul potrivit pentru ei?
Ana Ilie: Modul în care m-a ajutat primul meu mentor a fost că mi-a dat răspunsurile pe care le căutam de ani de zile. Mi-a schimbat perspectiva asupra vieții, asupra lumii, asupra realității. Mi-a oferit cheia care a deschis multe porți și m-a ajutat să-mi îmbunătățesc nivelul de autocunoaștere, să iau decizii în linie cu valorile mele și să-mi formez un mindset sănătos.
Așadar, recomand tinerilor să caute un mentor care le poate oferi perspective valoroase și să nu ezite să le ceară.
C&B: Ce sfaturi le-ai oferi tinerilor pentru a găsi un mentor care li se potrivește?
Ana Ilie: Pentru a găsi un mentor potrivit, tinerii trebuie să știe clar ce anume își doresc să obțină. Un mentor nu este doar o persoană cu experiență, ci cineva care rezonează cu valorile, obiectivele și personalitatea ta. De aceea, este important să te uiți la parcursul profesional și personal al potențialilor mentori, să vezi dacă se aliniază cu ceea ce îți dorești tu să devii. Un alt aspect esențial este disponibilitatea mentorului de a împărtăși din experiența sa.
Sfatul meu este să înceapă prin a identifica oamenii pe care îi admiră în industrie sau în alte domenii și să încerce să intre în contact cu ei. Poate părea intimidant să abordezi pe cineva mai experimentat, dar majoritatea liderilor își doresc să contribuie la dezvoltarea celor tineri, mai ales dacă văd pasiune și dorință de învățare.
Un alt lucru esențial este să fie deschiși și să nu aștepte ca mentorul să le ofere soluții gata făcute. Un mentor bun nu îți va spune ce să faci, ci te va ghida să găsești răspunsurile singur, pe baza propriilor tale valori și experiențe.
C&B: În afara carierei, cum aplici valorile tale fundamentale în viața personală? Există o legătură între modul în care îți conduci echipa și modul în care îți trăiești viața de zi cu zi?
Ana Ilie: Absolut, valorile mele sunt aceleași atât în viața profesională, cât și în cea personală. Nu cred că poți fi autentic dacă îți schimbi valorile în funcție de context. În familie, în relațiile cu prietenii sau în interacțiunile cu necunoscuți, mă ghidez după aceleași principii de responsabilitate, contribuție și compasiune.
De exemplu, în familie, cred că fiecare membru are responsabilitatea de a contribui la bunăstarea celorlalți, la fel cum fac într-o echipă. Nu îmi place să stau pe margine și să aștept ca alții să facă lucrurile pentru mine. La fel cum îmi asum responsabilitatea de a-i sprijini pe colegii mei la locul de muncă, fac același lucru și acasă.
Compasiunea este, de asemenea, o valoare centrală în viața mea personală. Înțeleg că fiecare persoană are propriile sale provocări și nu judec, încerc să fiu de ajutor. De exemplu, atunci când cineva drag trece printr-o perioadă dificilă, încerc să fiu prezentă, să ascult și să ofer sprijin, fără să încerc să „repar” totul.
C&B: Care crezi că sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă liderii din ziua de azi și cum crezi că pot fi depășite?
Ana Ilie: Una dintre cele mai mari provocări pentru liderii din ziua de azi este gestionarea stresului și presiunii constante de a performa. Într-o lume în care schimbările tehnologice și economice sunt rapide, liderii se simt adesea obligați să țină pasul cu toate noutățile și să obțină rezultate imediate, ceea ce poate duce la burnout și decizii pe termen scurt.
Soluția nu este să muncești mai mult, ci să înveți să îți prioritizezi corect timpul și energia. Liderii trebuie să învețe să se concentreze pe obiective pe termen lung și să își mențină echilibrul între viața personală și cea profesională. De asemenea, este esențial să își dezvolte abilitățile emoționale și de reziliență pentru a face față provocărilor fără a se lăsa copleșiți.
O altă provocare majoră este crearea unui mediu de lucru incluziv și diversificat. Liderii trebuie să fie atenți la nevoile și diferențele echipelor lor, să fie capabili să comunice eficient cu oameni din medii culturale și profesionale variate. Pentru a depăși această provocare, este esențial ca liderii să-și dezvolte inteligența emoțională și să învețe să creeze un spațiu în care toată lumea se simte valorificată și respectată.
C&B: Dacă ai putea să te întorci în timp și să îți dai un sfat ție însăți la începutul carierei, care ar fi acela?
Ana Ilie: Dacă aș putea să mă întorc în timp, mi-aș spune să nu îmi fie frică să fac greșeli și să fiu mai blândă cu mine însămi. Am fost întotdeauna foarte auto-exigentă și mi-a fost frică să nu dezamăgesc pe cei din jur. Această teamă m-a făcut să evit anumite oportunități și să mă concentrez prea mult pe a fi „perfectă”, în loc să învăț și să mă dezvolt.
Mi-aș spune că nu trebuie să ai toate răspunsurile de la început și că este în regulă să ceri ajutor sau să recunoști că nu știi ceva. Cred că acest sfat mi-ar fi scurtat drumul și mi-ar fi oferit mai multă libertate de a explora și de a crește fără teama de eșec.
În final, succesul nu vine din a face totul perfect, ci din a învăța constant și din a te ridica de fiecare dată când cazi. Acesta este sfatul pe care mi l-aș oferi și pe care îl ofer acum tuturor celor care își doresc să se dezvolte profesional și personal.
