Interviu cu Nina Stan, cofondatoarea Frigmania, companie românească specializată în sisteme modulare și soluții frigorifice. Poveste despre curaj, inovație și antreprenoriat autentic: de la primele experiențe în domeniul frigului industrial până la dezvoltarea fabricilor modulare care schimbă industria alimentară.
Nina Stan este cofondatoare a mărcii Frigmania, o companie specializată în sisteme modulare și soluții frigorifice. Sub această umbrelă, Frigmania dezvoltă și livrează spații frigorifice modulare (camere și containere de frig), containere speciale cu grad ridicat de personalizare și fabrici modulare, soluții industriale complete, gândite în special pentru industria alimentara, capacitati mici și medie.
C&B: Dacă ar fi să privim un fir narativ al carierei dvs., care au fost momentele cheie care v-au definit?
Nina Stan: Privind înapoi, drumul meu profesional a început într-un context foarte diferit de cel de astăzi. Ca tânăr absolvent, nu am avut de ales când am intrat în câmpul muncii, am primit o repartiție, așa cum era firesc atunci, la fabrica de produse lactate din Brașov, ca inginer frigotehnist. Din fericire, era un domeniu apropiat de ceea ce studiasem, dar realitatea din fabrică imi era total necunoscută.
Îmi amintesc foarte clar momentul în care șeful meu mi-a cerut să fac o comandă către un furnizor, iar eu nu înțelesesem aproape nimic din ce îmi spusese. Nu știam ce înseamnă o comandă, nu știam ce e un furnizor. A fost primul meu contact direct cu lumea reală a producției și a business-ului. Partea bună este că m-am adaptat repede și am învățat tot ce era de învățat acolo.
După câțiva ani, a apărut nevoia de schimbare. Mă plictisisem de rutină și s-a ivit oportunitatea de a prelua conducerea unui birou de cercetare-dezvoltare. A fost o perioadă foarte benefică dezvoltării mele profesionale, în care am putut să experimentez, să gândesc proiecte noi și să îmi lărgesc perspectiva.
Cum îmi este însă caracteristic, la un moment dat am simțit din nou că trebuie să merg mai departe. M-am alăturat unei firme care avea ca obiect principal de activitate instalațiile frigorifice. Practic, m-am întors la meseria mea de bază, dar într-un mod mult mai aplicat. Au urmat peste zece ani foarte frumoși, plini de provocări și de învățare practică intensă.
Când firma la care lucram a început să nu mai funcționeze corespunzător, am realizat ceva esențial: dacă vreau ca lucrurile să se facă așa cum cred eu că este corect, nu pot să mă bazez doar pe sistemul altora. Așa a apărut decizia de a porni pe cont propriu.
În 2014, împreună cu asociatul meu, Doru Polosan, am început ceea ce astăzi este marca Frigmania, cu un magazin online de produse și componente pentru instalații frigorifice. A fost momentul în care parcursul meu profesional s-a legat definitiv de antreprenoriat și de ideea de a construi ceva al nostru, de la zero.
Astăzi, Frigmania a evoluat mult dincolo de zona de componente și funcționează ca o platformă de „Sisteme Modulare”: dezvoltăm spații frigorifice modulare (camere și containere de frig), containere speciale pentru aplicații atipice sau foarte tehnice, și fabrici modulare, adică soluții industriale complete pentru producători care au nevoie de unități flexibile, scalabile și eficiente.
C&B: Care a fost cel mai dificil moment de până acum în parcursul dvs. și cum l-ați depășit?
Nina Stan: Dacă ar fi să vorbesc despre cel mai dificil moment, aș spune că nu este neapărat în trecut, ci chiar în perioada pe care o trăim acum, la nivelul Frigmania. Nu pot spune sincer că l-am depășit, suntem încă în mijlocul lui.
În ultimul timp s-au acumulat foarte multe situații dificile: presiune pe cash flow, provocări de finanțare, probleme de productivitate și, peste toate, efortul de a dezvolta și lansa produse noi. Anul acesta am realizat pentru prima dată anumite tipuri de produse, în colaborare cu un partener din Italia. Experiența a fost valoroasă, dar și complicată. Am fost, recunosc, prea puțin atenti la negocierea colaborării și acest lucru se simte astăzi în modul în care se reflectă finanțele și organizarea noastră.
Nu am o poveste rotundă de tipul „a fost greu, dar am trecut cu brio”. Suntem încă în procesul de ajustare, de învățare și de reașezare.
Ce pot spune însă este că această perioadă dificilă ne obligă să fim mai riguroși: să fim mai atenți la contracte, la modul în care alegem partenerii, la cum ne organizăm productivitatea și la cum evaluăm riscurile înainte de a porni într-o direcție nouă.
Chiar dacă este greu, rămânem optimiști. Avem produse noi cu potențial, avem o experiență tehnică solidă în spate și avem disponibilitatea de a învăța din propriile greșeli. Poate că asta este, de fapt, cheia: să recunoști momentul dificil, fără să te victimizezi, și să continui să cauți soluții împreună cu oamenii alături de care ai pornit la drum.
C&B: Există un vis sau o ambiție care v-a ghidat întotdeauna, indiferent de obstacole?
Nina Stan: Da, cred că în orice parcurs profesional există un „fir roșu” care te ghidează, chiar dacă uneori nu îl vezi foarte clar în momentul respectiv. Pentru noi, acest fir roșu a fost mereu dorința de a face lucruri pe care ceilalți nu le fac: să identificăm nevoi neacoperite în domeniul nostru, al instalațiilor frigorifice și al modularității, și să venim cu soluții concrete acolo unde piața încă nu are răspunsuri.
Nu ne-a interesat să fim încă un jucător „printre alții”, ci să construim produse și concepte care lipsesc, să aducem ceva nou în modul în care sunt gândite, promovate și livrate soluțiile frigorifice și modulare.
Dacă reușești să faci asta consecvent, recunoașterea ca expert sau reper în domeniu vine, la un moment dat, aproape natural. În cazul nostru, am avut confirmarea într-un mod foarte direct: am văzut operatori din piață care au copiat fidel atât produse pe care le-am dezvoltat noi, cât și modul în care le-am promovat sau modul în care le-am pus pe piață.
Poate că nu este cea mai comodă formă de validare, dar este, fără îndoială, una dintre cele mai clare: înseamnă că ai reușit să creezi ceva suficient de relevant încât să devină model pentru alții. Iar asta ne confirmă că firul nostru roșu, să fim acolo unde nu e încă nimeni, are sens și merită urmat, indiferent de obstacole.
C&B: Cum arătați la începutul drumului și cum simțiți că v-ați transformat până în prezent?
Nina Stan: La începutul drumului am fost ca mulți antreprenori la primul proiect: foarte optimiști și foarte încrezători. În momentul în care am lansat magazinul online de componente frigorifice, faptul că nu exista niciun alt magazin similar în piață ne-a făcut să credem că „am rupt gura târgului”. Părea evident că, având această nișă liberă, lucrurile vor curge de la sine.
Evident, realitatea ne-a arătat repede că nu e deloc așa. Domeniul nostru este unul foarte specializat, iar în zona de instalații frigorifice nu poți să vinzi „doar produse”, fără o componentă foarte puternică de consultanță în spate. Ani la rând am explicat fiecărui client de ce are nevoie, ce fel de componentă i se potrivește, ce mărime, în ce combinație cu alte elemente, astfel încât să rezulte un ansamblu funcțional și corect dimensionat.
La un moment dat ne-am dat seama că, în forma în care funcționam atunci, nu aveam cum să castigam si bani. Doar să vinzi componente, explicând de fiecare dată totul de la zero, nu era un model sustenabil. Am încercat apoi să facem și lucrări în domeniu, cu echipe, cu angajați, cu șantiere. A fost o perioadă în care lucrurile au mers, a fost „ok”, dar nu ne aducea acel tip de satisfacție pe care o căutam.
Dacă la început eram mult mai entuziaști decât lucizi, astăzi suntem mult mai ancorați în realitate. Ne uităm altfel la business: analizăm mai atent ce produse merită dezvoltate, ce tip de client vrem să deservim, ce colaborări acceptăm și ce nu. Am trecut de la ideea „să fim primii care fac ceva online” la ideea „să construim soluții care sa rezolve niste nevoi reale in Romania”.
Pe scurt, la început arătam ca antreprenorii convinși că ideea bună e suficientă. Astăzi, ne vedem mai degrabă ca niște practicieni maturi, care știu că ideea trebuie susținută de structură, de modele de lucru sănătoase și de decizii realiste.
C&B: Dacă ne-am întâlni cu echipa sau colaboratorii dvs., ce credeți că ar spune despre dvs.?
Nina Stan: Cred că echipa și colaboratorii m-ar descrie, în primul rând, ca pe un om de încredere. Cine lucrează cu mine știe că, dacă am spus ceva, acel lucru se întâmplă, poate nu întotdeauna în ritmul ideal, dar întotdeauna cu seriozitate și asumare. Sunt un om de cuvânt.
Probabil că m-ar vedea și ca pe persoana care „poate oricât” și care încearcă să le rezolve pe toate. De multe sunt într-un fel, „mama” echipei: cea la care se adună toate problemele, tehnice sau umane, cea la care se vine când pare că nu mai există soluții. Nu e întotdeauna ușor să joci acest rol, dar cred că el a venit natural, din felul meu de a fi, implicat, protectiv și atent la oameni.
În același timp, sunt conștientă că mă percep și ca pe cineva exigent. Nu sunt genul care să spună „merge și așa”. Aștept seriozitate, rigoare și responsabilitate, tocmai pentru că știu cât de mult contează calitatea în orice domeniu.
Pe scurt, cred că ar spune despre mine că sunt un om pe care te poți baza, care își asumă greul și care nu fuge de responsabilitate, nici față de proiecte, nici față de oameni.
C&B: Care este cea mai importantă decizie pe care ați luat-o și care v-a schimbat traiectoria?
Nina Stan: Dacă mă uit înapoi, îmi dau seama că parcursul meu profesional nu a fost marcat de o singură „mare decizie”, ci de mai multe decizii de cotitură. Plecarea din fabrică, asumarea unui rol de cercetare-dezvoltare, intrarea într-o firmă specializată pe instalații frigorifice, apoi pasul către antreprenoriat și, în final, construirea mărcii Frigmania, toate acestea au schimbat, de fiecare dată, direcția.
Nu pot să spun însă că una a fost „cea mai importantă” sau că pot declara cu siguranță că au fost decizii bune. Adevărul este că niciodată nu putem ști asta până la capăt. Dacă nu aș fi luat o anumită decizie, nu am cum să știu ce s-ar fi întâmplat în locul ei.
Ce pot spune este că fiecare decizie majoră a venit dintr-o combinație de context, nemulțumire constructivă și dorință de a fi mai aproape de felul în care simt că trebuie făcute lucrurile. Fiecare pas, fie că a fost spre mai multă stabilitate sau, dimpotrivă, spre mai mult risc, mi-a schimbat traiectoria și m-a adus în punctul în care sunt astăzi.
Poate că, mai important decât decizia în sine, a fost faptul că mi-am asumat-o până la capăt și am ales să construiesc ceva pe baza ei, în loc să rămân blocată în întrebarea „cum ar fi fost dacă…?”.
C&B: Cum v-ați construit stilul de leadership sau modul în care luați decizii? A fost un proces natural sau învățat?
Nina Stan: Cred că stilul de leadership se construiește pas cu pas, dar pornește de la ceva ce există în tine de la început. Sunt convinsă că trebuie să existe un „sâmbure” de lider în tine încă de când te naști. Dacă nu ai acest sâmbure, dacă nu ai acea tendință interioară de a-ți asuma, de a ieși în față, riști să rămâi mereu în locul în care te-au împins alții să intri.
În același timp, acest sâmbure nu e suficient. Stilul meu s-a format în timp, prin foarte multă practică și foarte multe situații reale, nu din teorie. Am învățat din propriile decizii, din greșelile făcute, din momentele în care am spus „da” prea repede sau, dimpotrivă, am ezitat prea mult. Am mai citit, am observat și alți lideri, dar cel mai mult m-au format experiențele directe din teren.
Un element foarte important al stilului meu este că îmi place să fiu prima care arată cum se face. Nu cer nici echipei, nici colaboratorilor ceva ce eu însămi nu sunt dispusă să fac. Intru în detalii, pun efectiv mâna pe lucru, explic, desenez, testez. Muncesc foarte mult tocmai pentru a înțelege bine lucrurile și pentru a le face cât mai bine posibil. Asta îmi dă și autoritatea de a cere standarde înalte de la ceilalți, pentru că ei știu că nu le vorbesc „din teorie”, ci din practică.
Așa că, dacă ar fi să rezum, aș spune că stilul meu de leadership este o combinație între un instinct nativ de a-mi asuma și o învățare continuă din realitate, dublată de dorința de a fi mereu prima care intră în lucru și arată, concret, cum se face.
C&B: Ce credeți că diferențiază Frigmania sau abordarea dvs. profesională de restul industriei?
Nina Stan: Aș rezuma diferența în trei puncte simple:
- Gândim în ansambluri, nu în „bucăți”
Frigmania nu vinde doar produse izolate, ci concepte complete de sisteme modulare. Când lucrăm la un proiect, ne uităm la ansamblu: spațiu, flux, temperaturi, volum, tip de produs, modul de utilizare. Fie că vorbim de o cameră frigorifică, un container, un spațiu tehnic sau o mică fabrică modulară, interesul nostru este ca totul să funcționeze logic și eficient, nu să bifăm o listă de echipamente. - O structură clară a soluțiilor, Sisteme Modulare, umbrela tehnologică sub care gândim toate soluțiile;
– Fabrici Modulare: soluțiile industriale complete, pentru cei care au nevoie de linii de producție sau unități de procesare flexibile
– Spații Frigorifice Modulare: camere și containere de frig, care sunt baza multor proiecte;
– Containere Speciale: partea în care personalizăm, adaptăm și ducem lucrurile în zona de tehnicitate ridicată;.
Această structură ne ajută să nu vindem „la întâmplare”, ci să înțelegem unde se potrivește fiecare proiect și cum poate crește în timp.
- Implicare personală foarte mare
Nu conducem de la distanță. Suntem direct implicați în proiecte, în soluții, în discuțiile tehnice. Eu am stilul de a fi prima care intră în lucru și arată cum se face, nu doar de a „coordona din spate”. Cred că oamenii simt asta și au încredere că nu le propunem nimic ce nu am fi dispuși să facem și pentru noi.
Faptul că, în timp, am văzut în piață produse și moduri de promovare copiate aproape la indigo din ceea ce am făcut noi îmi confirmă că abordarea noastră are ceva distinct, suficient de vizibil încât să devină reper.
C&B: Cum arată o zi obișnuită pentru dvs. acum și ce momente din zi vă aduc cea mai mare satisfacție?
Nina Stan: Ziua mea începe, de obicei, la ora 7:00, cu o cafea și cu o primă rundă de verificări: mailuri, mesaje, rețele de socializare, reacții la ce am comunicat, lucruri care trebuie ajustate sau la care trebuie să răspund rapid. Este momentul în care îmi aliniez ziua cu ceea ce s-a întâmplat „peste noapte” în jurul nostru, clienți, colaboratori, parteneri.
În jurul orei 9:00 ajung la birou și intru în partea operațională: verific proiectele aflate în lucru, unde există blocaje, ce pași trebuie făcuți în continuare, cine are nevoie de clarificări sau de sprijin. Este zona mai tehnică și pragmatică a zilei, în care încerc să mă asigur că lucrurile nu rămân suspendate și că tot ceea ce am pornit merge mai departe.
Îmi rezerv, de regulă, după-amiezile pentru proiectele care sunt doar ale mele, cele în care am nevoie de mai multă liniște, de gândire strategică și de spațiu pentru a crea. Asta este, de fapt, partea cea mai frumoasă a zilei pentru mine: momentele în care pot să dau frâu imaginației, să schițez produse noi, să gândesc concepte, să leg idei.
O zi de lucru nu se termină, aproape niciodată, înainte de ora 19:00. Antreprenoriatul nu are program „de la la și până la”, iar în cazul meu linia dintre „program” și „viață” este foarte subțire. Lucrez mult, dar îmi asum asta, pentru că mare parte din energia mea se duce în lucruri pe care le simt că au sens și viitor.
C&B: Ce valori sau principii vă ghidează în ceea ce faceți și cum le aplicați zi de zi?
Nina Stan: Pentru mine, valorile nu sunt ceva ce pui frumos într-o prezentare și apoi uiți. Ele se văd, sau nu se văd, în felul în care lucrezi în fiecare zi.
În centrul a ceea ce fac stau câteva principii foarte clare:
- Corectitudinea și onestitatea: față de clienți, față de colaboratori, față de echipă. Dacă ceva nu este realist sau nu cred că va funcționa, prefer să spun acest lucru, chiar dacă uneori înseamnă să pierdem pe termen scurt.
- Respectarea cuvântului dat: pentru mine, „am spus” înseamnă „m-am angajat”. Chiar dacă uneori asta înseamnă efort suplimentar sau program prelungit, încerc să nu las promisiunile în aer.
- Seriozitatea, și în lucrurile mari, și în cele mărunte. De la un e-mail la timp până la un proiect complex, încerc să tratez fiecare lucru cu aceeași atenție.
- Lucrul bine făcut și calitatea, nu cred în „merge și așa”, mai ales în domeniul nostru, unde o soluție prost gândită sau făcută „pe repede înainte” se plătește mai târziu, de obicei scump.
- Asumarea deciziilor, nu îmi place să dau vina pe context, pe alții sau pe „piață”. Când iau o decizie, îmi asum și consecințele ei, bune sau mai puțin bune, și încerc să învăț din fiecare.
- Respectul față de bani și față de client, știu cât de greu se câștigă banii, inclusiv ai noștri, inclusiv ai clienților. De aceea încerc să recomand ceea ce este cu adevărat necesar, nu doar ceea ce „s-ar mai putea vinde”.
Zi de zi, toate acestea se traduc în lucruri foarte concrete: în felul în care răspund la telefon, în modul în care explic un proiect, în tipul de colaborări pe care îl accept sau îl refuz și în felul în care îmi asum și partea frumoasă, și partea grea a antreprenoriatului.
C&B: Cum v-a venit ideea să vă deschideți Frigmania și să-i puneți acest nume?
Nina Stan: Ideea de a porni acest business a venit, în primul rând, dintr-o nemulțumire: faptul că lucrurile nu se făceau așa cum simțeam noi că ar trebui făcute. După mulți ani petrecuți în domeniu, atât eu, cât și asociatul meu, Doru Polosan, am ajuns la concluzia că, dacă vrem să lucrăm corect, profesionist și în logica în care credem, trebuie să ne asumăm acest lucru pe cont propriu.
Așa a apărut, în 2014, decizia de a porni împreună un magazin online de componente pentru instalații frigorifice, într-o zonă foarte nișată și, la momentul respectiv, aproape neacoperită.
La un moment dat ne-a trebuit, foarte concret, un nume pentru magazinul online. Am căutat mai multe variante, ne-am jucat cu idei, dar Frigmania a fost expresia care ni s-a părut cea mai potrivită pentru noi în acel moment. Era legată clar de frig și, în același timp, avea ceva memorabil, ceva care sugera pasiune pentru acest domeniu.
Nu știam atunci cât de mult va prinde, dar în timp am observat că numele a început să fie recunoscut în domeniu. Oamenii ne știau „de Frigmania”, numele circula, iar asta ne-a făcut să-l luăm și mai în serios. L-am păstrat, l-am înregistrat și l-am asumat ca fiind „fața noastră”, identitatea sub care ne prezentăm și ne asumăm toate proiectele de azi.
Sub numele Frigmania dezvoltăm astăzi o gamă întreagă de soluții: de la spații frigorifice modulare și containere speciale, până la fabrici modulare, mici unități industriale gândite pentru producători care au nevoie de soluții flexibile, cu investiții controlate și punere în funcțiune rapidă. Cei care vor să vadă concret proiectele noastre și exemple de aplicații pot găsi mai multe informații pe site-ul www.frigmania.ro.
C&B: Dacă ar fi să transmiteți un mesaj oamenilor care vă urmează exemplul, care ar fi acela?
Nina Stan: Dacă ar fi să transmit un mesaj celor care se gândesc să urmeze un drum asemănător cu al meu, nu le-aș promite nimic „motivațional”. Aș spune, foarte simplu, că antreprenoriatul nu este pentru oricine și nici nu seamănă cu imaginea romantică de pe rețelele de socializare.
Îmi place să spun, în glumă, dar cu mult adevăr în ea, antreprenorul muncește când vrea el: își alege singur care 12 ore din 24 lucrează.
Despre bani, aș spune așa, foarte direct:
dacă intri în antreprenoriat doar „pentru bani”, sunt șanse mari să fii dezamăgit. Banii vin, de obicei, mult mai târziu decât ți-ai imaginat și doar dacă, între timp:
- ai construit ceva care chiar ajută pe cineva,
- ți-ai respectat cuvântul,
- ai livrat calitate, nu compromisuri.
Dacă însă simți că vrei să construiești ceva al tău, ești dispus să îți asumi deciziile și să înveți din greșeli, atunci merită să încerci. Nu pot promite nimănui că va fi ușor, dar pot spune că este un drum în care ajungi să te cunoști foarte bine: și ca profesionist, și ca om.
Prin experiență, perseverență și inovație, Nina Stan și echipa Frigmania demonstrează că antreprenoriatul românesc poate construi soluții frigorifice moderne, flexibile și sustenabile, adaptate nevoilor reale ale industriei alimentare și producției locale.
