Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat, la finalul misiunii de evaluare Article IV, o analiză detaliată privind economia României. Raportul subliniază riscurile fiscale majore și recomandă măsuri ferme după 2026 pentru a proteja stabilitatea macroeconomică. Concluziile specialiștilor au apărut în urma vizitei efectuate la București în perioada 3-12 septembrie 2025.
Creștere economică modestă și inflație ridicată
Economia României rămâne într-o fază de încetinire. Produsul Intern Brut ar urma să crească cu doar 1% în 2025. Prognoza pentru 2026 indică o creștere de 1,4%, în condițiile unui consum privat slab. Inflația se menține la niveluri ridicate, alimentată de salarii încă mari și de presiuni pe costurile energetice. În august, rata anuală a inflației de bază a ajuns la 7,9%, departe de ținta Băncii Naționale. Specialiștii FMI estimează revenirea în intervalul de control abia spre sfârșitul lui 2026.
Deficite mari și presiuni bugetare
România se confruntă cu două deficite semnificative: cel bugetar și cel de cont curent. În 2024, deficitul fiscal a urcat la 8,7% din PIB, iar deficitul de cont curent a atins 8,4%. Aceste dezechilibre cresc riscul de instabilitate pe termen mediu și afectează credibilitatea României în fața investitorilor. Cheltuielile cu pensiile și salariile din sectorul public au crescut considerabil, iar investițiile susținute din fonduri interne au accentuat presiunea pe finanțele statului. Fără reforme suplimentare, datoria publică poate depăși 70% din PIB până la sfârșitul deceniului.
Reformele adoptate pentru perioada 2025-2026
Guvernul a aprobat un pachet de măsuri fiscale valabile în 2025 și 2026. Acesta include modificări ale cotelor de TVA, extinderea bazei de impozitare și înghețarea salariilor și pensiilor. Scopul îl reprezintă reducerea deficitului la aproximativ 6% din PIB în 2026. FMI apreciază direcția reformelor, dar atrage atenția că ele nu pot asigura sustenabilitatea după 2026. Specialiștii solicită măsuri adiționale anuale, cu impact de aproape două treimi dintr-un punct procentual al PIB, pentru ca deficitul să coboare sub 3% pe termen mediu.
Politica monetară și rolul BNR
Banca Națională a României menține o politică monetară prudentă, cu accent pe reducerea treptată a inflației. Experții FMI recomandă menținerea prudenței în scăderea ratelor dobânzilor până la stabilizarea prețurilor. În opinia instituției, o flexibilitate mai mare a cursului de schimb ar întări capacitatea economiei de a rezista la șocuri externe. Astfel, ajustările s-ar produce mai rapid, iar economia ar beneficia de o ancoră suplimentară în fața crizelor regionale.
Reformele structurale necesare
Raportul FMI subliniază urgența reformelor structurale. Administrația publică are nevoie de eficiență mai mare și de digitalizare rapidă. Instituțiile statului trebuie să folosească integral fondurile europene, cu o coordonare mai bună și cu monitorizare strictă. Reforma întreprinderilor de stat apare ca o condiție esențială pentru reducerea pierderilor și pentru îmbunătățirea guvernanței. De asemenea, mediul de afaceri cere reguli clare și predictibile. Implementarea acestor măsuri poate susține competitivitatea și poate reduce vulnerabilitatea economică.
Riscuri interne și externe
FMI avertizează asupra unor riscuri majore. O eventuală nerespectare a planului fiscal ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară. Costurile de finanțare ar crește imediat, iar accesul la piețe s-ar complica. Alte riscuri vin din exterior: scăderea economiilor partenerilor comerciali, posibile restricții în comerțul global și efectele schimbărilor climatice. Creșterea prețurilor la energie ar putea relansa inflația, cu efect direct asupra puterii de cumpărare. În lipsa măsurilor, aceste riscuri pot amplifica presiunea socială și tensiunile politice interne.
Impact asupra populației și mediului de afaceri
Consolidarea fiscală presupune sacrificii pentru populație. Majorările de TVA și alte taxe indirecte afectează consumul. Înghețarea salariilor și pensiilor reduce veniturile reale ale angajaților și pensionarilor. Sectoarele economice dependente de consumul intern vor resimți încetinirea, în timp ce întreprinderile mici au nevoie de sprijin pentru a rezista. În același timp, investitorii străini solicită stabilitate și predictibilitate. Ei privesc România ca pe o piață cu potențial, dar așteaptă claritate în politici și eficiență în administrație.
Mesajul FMI către autorități
Reprezentanții FMI transmit un avertisment ferm. „Reformele adoptate până acum oferă o bază solidă, dar România are nevoie de măsuri suplimentare după 2026 pentru a-și asigura stabilitatea fiscală și credibilitatea pe piețele internaționale”, au declarat oficialii misiunii de evaluare Article IV.
Imagine de michelbossart de la Pixabay
