Descoperă povestea lui Sergiu CORBU Boldor, violonist și artist transdisciplinar, care transformă muzica și arta într-o experiență autentică și inspirațională.
Sergiu CORBU Boldor a absolvit Universitatea de Muzică din Oradea cu specializările Pedagogie muzicală și Interpretare vioară. Pe lângă vioară Sergiu CORBU Boldor a studiat ca instrumente secundare: chitara acustică, chitara electrică, chitara bass, percuții, mandolină, fluier, caval, drâmbă. Sergiu CORBU Boldor are o experiență de peste 15 ani pe scenele mari ale industriei muzicale. A urcat pe scenele naționale și internaționale, performând la vioară, împreună și alături de nume ca: Phoenix, Celelalte Cuvinte, Partizan, Dirty Shirt, Semnal M, Taxi, Hara, farfarello, Haggard, Guano Apes etc. A fost membru fondator la trupa Azepam din Oradea și violonist la trupa Popa Șapcă din Timișoara.
A inițiat și coordonat propriile proiecte muzicale ca: AD HOC, 2 fire 2 paie, Intensitate Epic Sonoră.
Sergiu CORBU Boldor are experiența educației transdisciplinare în lucrul cu tinerii: a fost lider în cadrul Organizației Naționale Cercetașii României și profesor de muzică la grădinițe și școli din București. În prezent colaborează ca violonist cu trupa Phoenix și activează creativ în proiectul muzical CORBU, al cărui inițiator este din 2017.
C&B: Cum v-ați descrie într-o singură frază, astfel încât să îi faceți curioși pe cei care nu vă cunosc încă?
Sergiu CORBU Boldor: Sunt un artist transdisciplinar care transformă muzica într-un ritual emoțional și esoteric, o rugăciune sonoră prin care sufletul se redescoperă și se vindecă.
C&B: Dacă ar fi să privim un fir narativ al carierei sau afacerii dvs., care au fost momentele cheie care v-au definit?
Sergiu CORBU Boldor: Privind firul carierei mele, momentele care m-au definit au fost întâlnirile cu oameni remarcabili și lecțiile pe care le-am primit de la ei. Primul a fost profesorul meu de vioară, Ștefan Iorga, cel care m-a făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de muzică. A urmat perioada în care am fost stage manager la Celelalte Cuvinte, unde am învățat ce înseamnă să ai o personalitate de neclintit din punct de vedere muzical. Mai apoi, anii în care am cântat ca violonist în trupa Phoenix, la invitația lui Nicu Covaci – un loc unde nici nu visasem că voi ajunge – m-au învățat să îmi urmez visul cu orice preț. De la Artan (Timpuri Noi, Partizan) am primit o altă lecție prețioasă: sinceritatea pe care o poți avea pe scenă și curajul de a te arăta publicului în cea mai pură formă a ta. Totuși, cea mai importantă decizie a fost aceea de a porni pe propriul drum și de a cânta sub numele meu – Corbu.
C&B: Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în dezvoltarea Ad Hoc?
Sergiu CORBU Boldor: Ad Hoc a fost un proiect născut din entuziasmul studențesc, din energia tânără și explozivă pe care o aveam atunci. Mergând intuitiv, am descoperit ce înseamnă munca în echipă, cum se manifestă ego-urile, când să lași de la tine și cât de bine sau rău poate fi acest lucru. Am tras mult ca oamenii să continue să cânte, crezând că astfel trebuie impulsionați, însă pe parcurs am realizat că unii dintre ei aveau alte interese și pasiuni în afara muzicii, ceea ce a făcut colaborarea tot mai greu de gestionat. A fost o provocare uriașă: să conving oameni să-și urmeze ceea ce eu credeam a fi pasiunea lor. Din această experiență am învățat una dintre cele mai mari lecții: direcția unui grup este dată de lider, fie că este construită în comun, fie că vine din inițiativa lui individuală.
Atunci când îți urmezi pasiunea și îți dai viața pentru ea, oboseala turneelor lungi, nopțile nedormite, miile de kilometri parcurși, căratul și montatul nesfârșit de instrumente și scene devin doar detalii – le trăiești cu bucurie, fără să le mai simți ca pe niște obstacole. Adevăratele provocări apar atunci când te confrunți cu ego-urile oamenilor, pentru că acelea sunt incomparabil mai grele decât oricare efort fizic.
C&B: Există un vis sau o ambiție care v-a ghidat întotdeauna, indiferent de obstacole?
Sergiu CORBU Boldor: Toată viața mi s-au împlinit visurile. Am dorit să cânt și să trăiesc din asta – și s-a împlinit. Am visat să-mi întâlnesc idolii, iar viața mi-a oferit și mai mult: am ajuns să cânt alături de ei. Am cunoscut oameni importanți de la care am învățat enorm. La un moment dat am vrut chiar să testez ‘legea atracției’ și mi-am propus să mă intersectez cu Roger Waters, de la Pink Floyd. Întâlnirea a venit într-un fel neașteptat: după ce am urcat pe YouTube un concert care, la final, includea o piesă Pink Floyd, clipul a fost blocat din cauza drepturilor de autor, dar managerul nostru a reușit să ia legătura cu Roger Waters, care ne-a aprobat difuzarea. Dincolo de aceste momente spectaculoase, cel mai mult mă bucură că am tot ce îmi trebuie pentru a cânta, a călători și, mai ales, că sunt sănătos. Iar cea mai mare dorință a mea este să rămân sănătos la minte, la inimă și la trup, pentru a putea sluji această artă cât mai bine și cât mai mult timp. Așa cum îmi place să spun: să fiu un Artist în Arta Regală, pentru a construi Marea Operă.
C&B: Cum arătați la începutul drumului și cum simțiți că v-ați transformat până în prezent?
Sergiu CORBU Boldor: La începutul drumului aveam un rucsac în spate și vioara sub braț și călătoream prin toată lumea, din România până în Europa. Primul turneu al proiectului meu, Ad Hoc, l-am făcut cu toată trupa la autostop, cu instrumente cu tot. Apoi au urmat trenurile. Astăzi, după toată această experiență, esența a rămas aceeași: călătoresc tot cu rucsacul și vioara, doar că acum am privilegiul de a avea propria dubă, pe care reușesc să o umplu singur cu bagajele și instrumentele mele – mai multe decât la început.
Diferența este că atunci eram împins înainte de entuziasmul tinereții și de o energie greu de oprit. Acum știu că am o misiune: aceea de a duce muzica în lume pentru toate sufletele care o pot auzi, chiar și pentru cei care nu își dau seama câtă nevoie au de artă. Dacă la început aveam un văl gros peste privire, astăzi încerc să fac totul, pe cât posibil, în acord cu planurile Marelui Regizor. Am pornit, inconștient, pe drum ca Nebunul din tarot, călătoresc ca Hermitul și îmi doresc să ating echilibrul Lumii – de la inconștient la conștient.
C&B: Dacă ne-am întâlni cu echipa sau colaboratorii dvs., ce credeți că ar spune despre dvs.?
Sergiu CORBU Boldor: Cred că reacțiile într-un grup sunt, în general, cele obișnuite: unii sunt pro, alții contra; unii înțeleg, alții nu; unii sunt loiali, alții te pot trăda – ca în orice colectiv.
Există, însă, reacții care mi-au rămas în minte: «Nu-l înțeleg pe Sergiu, e prea absurd», sau «Muzica ta nu va ajunge la nimeni». În același timp, am auzit și lucruri care m-au bucurat enorm: «Doamne, ce curaj poți să ai!», «Te apreciez enorm», «Pentru mine ești un model».
Eu primesc toate aceste reacții și încerc să le tratez fără să fiu influențat de ele, nici de cele pozitive, nici de cele negative, astfel încât să-mi continui drumul cât mai aproape de spiritul meu, și nu de felul în care mă percep cei din exterior.
C&B: Care este cea mai importantă decizie pe care ați luat-o și care v-a schimbat traiectoria?
Sergiu CORBU Boldor: Cea mai importantă decizie pe care am luat-o a fost să continui pe cont propriu: să închid capitolul Ad Hoc și să pornesc proiectul Corbu. Aceasta a schimbat fundamental modul meu de lucru. În Ad Hoc, deciziile se luau colectiv – toți aveau drept de vot și, chiar dacă exista o aparentă ierarhie, nu puteam să fac doar ce vreau eu, ci ce dorea întregul grup. În cei 8 ani de existență, am lansat un album și câteva single-uri.
În proiectul Corbu, mi-am asumat întreaga responsabilitate și decizie, iar colaborând cu oameni și cu părerile lor, am reușit, în câțiva ani, să public 10 albume, plus un album din perioada Ad Hoc. Poate că ar fi fost mai ușor să învățăm managementul de grup la școală, dar experiența practică m-a format la fel de bine și mă bucur de felul în care s-au desfășurat lucrurile. Decizia de a porni pe propriul drum – calea Corbului – printre contraste, alb și negru, bine și rău, transformând contradicțiile în unitate, realizând miracolul unui singur lucru.
C&B: Ce lecții valoroase ați învățat din experiența de a construi și gestiona Ad Hoc?
Sergiu CORBU Boldor: Nu pot să mă limitez doar la experiența Ad Hoc; e obligatoriu să includ și etapa Corbu, în care mă aflu acum. Cea mai valoroasă lecție pe care am învățat-o este că doar prin iubire putem face lucrurile să funcționeze în armonie. Numai prin prietenie putem construi ceva cu suflet, care să rezoneze în interiorul nostru și să devină hrană pentru acesta. Numai iubindu-ne unii pe alții putem să împlinim Arta Regală.
Dacă lipsește iubirea frățească, totul se transformă în altceva, cu care nu mai rezonez și de care mă feresc. Unii cântă foarte activ, au turnee întregi și produc mulți bani din asta, dar eu consider că există ceva mult mai valoros decât banii – ceva care lucrează în inima noastră, iar pentru asta merită tot efortul. Banii sunt doar un rezultat, o recompensă pentru buna purtare. Dacă faci lucruri bune pe plan spiritual, recompensa pe plan material vine de la sine.
C&B: Puteți da un exemplu de proiect de succes care reflectă impactul Ad Hoc?
Sergiu CORBU Boldor: Proiectul Ad Hoc a fost deschizător de drumuri. Sigur, ne-am inspirat și noi de la alții, dar am încercat mereu să fim diferiți. Mi s-a părut complet ridicol să fac ceva ce există deja și, de cele mai multe ori, mai bine făcut de alții. Așa am evitat să cântăm muzică medievală, pentru că sunt trupe care o fac excelent, și am ajuns să dezvoltăm un stil propriu, pe care noi îl numeam punk acustic folcloric medieval. Mai tehnic, aș defini Ad Hoc ca un fantasy românesc cu influențe medievale.
După debutul nostru, am observat că au apărut trupe în România care semănau izbitor cu ceea ce făceam noi, mai ales în modul de a cânta. Este interesant să vezi cum alte grupuri folosind aceleași instrumente au creat o abordare muzicală similară; sper ca și ele să-și găsească identitatea lor proprie.
În schimb, la proiectul Corbu, unde am pus un accent imens pe simțurile mele intime legate de sunet, stilul meu mi se pare imposibil de copiat. Tehnic, cineva ar putea imita anumite efecte sonore sau interpretarea la vioară, dar felul în care construiesc un spectacol, adesea în timp real, are un impact unic: inspiră oamenii să fie cine sunt cu adevărat, sau măcar să caute asta, nu să reproducă.
Ca exemplu, ascultă albumul Dezleganie – Ritualul și imaginează-ți cum ai putea să reproduci asta. Sau ia albumul AIN: ce impact ar putea avea asupra cuiva? Și, mai ales, ce impact are asupra ta?
C&B: Cum arată o zi obișnuită pentru dvs. acum și ce momente din zi vă aduc cea mai mare satisfacție?
Sergiu CORBU Boldor: Una dintre cele mai importante decizii din viața mea, despre care mă întrebai mai devreme, a fost să mă mut la sat, cu un an înainte de pandemie. De câțiva ani, viața mea se mulează cât mai mult, la propriu și la figurat, după ritmul naturii.
Când sunt acasă, îmi petrec timpul fie lucrând prin casă – construind și amenajând un nou studio și spațiu de evenimente –, fie în grădină, ocupându-mă de treburile gospodărești. Nu merg la sală, dar îmi place mult să fac efort fizic, mai ales dacă este și util. Îmi place, de asemenea, arta făcută manual: lucrez tablouri din linogravură, fac fotografie. Chiar și construcțiile pentru mine devin lucrări de artă. Când vei ajunge la studioul meu, îți voi arăta.
Cealaltă jumătate a zilei o dedic studiului: citesc, cânt sau explorez idei noi pe care să le dezvolt în muzică.
Pe lângă aceasta, există și cealaltă jumătate de viață – cea din timpul concertelor –, când ziua se împarte între condus, descărcat și montat scena, cântat, împachetat și condus înapoi. Mai sunt și alte activități foarte frumoase despre care îți voi povesti cu altă ocazie.
C&B: Ce valori sau principii vă ghidează în ceea ce faceți și cum le aplicați zi de zi?
Sergiu CORBU Boldor: Sunt mai multe valori pe care le urmăresc și încerc să le aplic în viața mea. Uneori îmi iese mai bine, alteori mai puțin, dar important este ca dintr-un om bun să devin și mai bun, prin șlefuirea permanentă a minții, inimii și trupului.
Toleranța este esențială, pentru că în fața Marelui Regizor suntem toți frați și surori, indiferent de orientarea sexuală, religie, politică, sport sau muzica pe care o ascultăm. O altă virtute pe care o respect este generozitatea și a da mai departe: am primit darul de a cânta, iar asta mă obligă să ofer, indiferent de situație, tot ceea ce pot, necondiționat.
Autocunoașterea și dezvoltarea personală sunt la fel de importante, pentru că nu aș putea să dau mai departe dacă nu aș avea din ce. Sinceritatea și adevărul sunt fundamentale: trebuie să fiu sincer cu mine însumi și să caut mereu adevărul, ca actul meu artistic să fie autentic. Altfel, se transformă în ceva care păcălește oamenii și nu mai corespunde scopurilor pe care le caut eu.
C&B: Cum a apărut ideea de a fonda Ad Hoc și ce v-a inspirat să demarați acest proiect?
Sergiu CORBU Boldor: Cam toată cariera mea a fost intuitivă. Mereu m-am ghidat după ce îmi spunea inima. Ori de câte ori mintea a intervenit, lucrurile s-au schimbat și s-au transformat în altceva. La fel s-a întâmplat și la începutul Ad Hoc. Îmi doream pur și simplu să cânt, așa că l-am întrebat pe un vechi prieten din studenție, David Pusta, dacă vrea să facem o trupă. A spus „da”. Și, pentru că totul se întâmpla Ad Hoc, așa am numit noul nostru duo.
Din aceeași dorință pură de a cânta au pornit toate proiectele mele, inclusiv Corbu. Probabil că nimic nu este întâmplător: după 17 ani, în cel mai recent album Corbu, AIN, am colaborat din nou cu David Pusta, cel alături de care am început. Felul în care am demarat proiectele a fost mereu un amestec de inconștient și conștient, de intuitiv și planificat, dar centrul tuturor a rămas dorința simplă de a cânta.
C&B: Care sunt planurile de dezvoltare ale Ad Hoc în următorii ani?
Sergiu CORBU Boldor: Ad Hoc nu mai există de mulți ani; Corbu a apărut tocmai pentru a continua manifestarea muzicală odată ce activitatea Ad Hoc începea să se oprească. Planurile pentru viitor sunt mărețe. Cel mai mult îmi doresc să pot să mă bucur din plin atât de concertele live, cât și de producția de studio.
Anul acesta am publicat online mai multe albume, printre care cel mai recent, AIN – un album foarte frumos, pe care vreau să-l lansăm și în format fizic pentru cei care apreciază obiectul de artă: CD, casetă, disc de vinil și chiar un suport inedit, ceva ce nu am mai văzut în industria muzicală, despre care voi vorbi la momentul potrivit. Urmărește paginile noastre, vom publica. Ca idee, albumul Dezleganie – Ritualul l-am lansat în format semn de carte, ca un puzzle
Aici ne poti asculta toata muzica:
https://corbuproject.bandcamp.com/
https://www.youtube.com/@proiectulCORBU
Aici ne conectam:
https://linktr.ee/CORBU
CV-ul nostru narativ:
Sergiu CORBU Boldor îmbină arta, muzica și experimentul într-un parcurs care inspiră și deschide noi orizonturi culturale. Povestea lui este dovada că pasiunea și curajul pot transforma viața într-o operă de artă.
