Tot mai multe companii își reevaluează structura internă și modul în care iau deciziile. Este contextul perfect pentru o revoluție organizațională. Iar Brian J. Robertson, antreprenor și vizionar în management, propune o schimbare radicală a paradigmei tradiționale: holacrația – un sistem care desființează ierarhiile convenționale și le înlocuiește cu o guvernanță dinamică, distribuită și profund colaborativă.
În volumul său, „Holacrația: Noul sistem de management pentru o lume în rapidă schimbare”, Robertson nu doar că descrie în detaliu acest model alternativ de organizare, ci îl prezintă ca pe un sistem viu, organic, gândit să evolueze în același ritm cu provocările mediului de afaceri contemporan.
De la criza în cockpit la reinvenția conducerii organizaționale
Ideea holacrației nu s-a născut în sala de conferințe a unei corporații, ci… în aer. În timpul unui incident la bordul avionului său, Robertson a realizat cât de ineficient poate fi un sistem în care deciziile sunt luate doar de sus în jos. Acea experiență l-a determinat să regândească modul în care organizațiile distribuie autoritatea și iau decizii.
După ce a înființat propria companie de software și a testat diverse metode de management, a ajuns la concluzia că toate sistemele tradiționale suferă de aceeași boală: centralizarea excesivă a puterii și blocajele în comunicare și responsabilitate. Astfel a apărut holacrația – un cadru formal, cu reguli clare, dar flexibil, care încurajează auto-organizarea și asumarea individuală a tensiunilor și responsabilităților.
Ce este, de fapt, holacrația?
La prima vedere, holacrația poate părea un concept utopic: o organizație fără șefi, în care fiecare membru are puterea să acționeze, să decidă și să se adapteze. În realitate, sistemul este bine ancorat într-o „constituție organizațională” – un document fundamental care descrie regulile de funcționare, structura pe roluri și mecanismele decizionale.
Structura de bază a unei organizații holacratice este holarhia – o rețea de cercuri imbricate, fiecare având un scop clar, roluri bine definite și autonomie decizională. Spre deosebire de piramida ierarhică tradițională, în care informația și autoritatea circulă vertical, în holarhie acestea sunt distribuite orizontal, iar deciziile se iau acolo unde apare nevoia, nu la vârful organizației.
Cum funcționează o companie holacrată?
Într-o lume în care schimbarea este singura constantă, iar modelele tradiționale de leadership nu mai fac față provocărilor contemporane, Holacrația lui Brian J. Robertson propune o transformare radicală: o organizație fără șefi, dar cu lideri peste tot. Cartea nu este doar o critică a ierarhiei clasice, ci și un ghid detaliat pentru implementarea unui sistem nou – unul în care autoritatea se distribuie, rolurile se definesc clar, iar inovația nu mai depinde de aprobările unui superior, ci de dinamica unui întreg viu și adaptabil. Holacrația promite nu doar eficiență, ci și o adevărată revoluție în felul în care muncim, colaborăm și conducem.
Roluri, nu poziții
În locul fișelor de post rigide, holacrația propune roluri fluide, care pot fi redefinite, împărțite sau reorganizate în funcție de context. Un individ poate îndeplini mai multe roluri, în mai multe cercuri, iar responsabilitatea este transferată de la persoană la rolul pe care îl deține.
Guvernanța și procesul decizional
Ședințele de guvernanță nu sunt simple întâlniri de status, ci ritualuri structurale prin care organizația își ajustează permanent forma. Se definesc roluri, se corectează tensiuni, se alocă autoritate și se gestionează conflicte printr-un proces standardizat, cu pași clari, roluri formale (facilitator, secretar, propunător) și reguli precise pentru validarea obiecțiilor.
Ședințele tactice și managementul operațional
Separat de guvernanță, ședințele tactice sunt spațiile în care echipele își coordonează munca de zi cu zi. Acestea urmează un format eficient, bazat pe priorități, blocaje și alinierea sarcinilor în jurul tensiunilor identificate de fiecare membru.
Autonomie și responsabilitate
Unul dintre principiile fundamentale ale holacrației este: „Ești liber să faci orice în cadrul rolului tău, atâta timp cât nu încalci autoritatea altora”. Această regulă simplă încurajează inițiativa și reduce nevoia de aprobare constantă din partea superiorilor.
Beneficii și provocări
Implementarea holacrației poate părea un proces anevoios la început. De fapt, Robertson recunoaște că cel mai dificil nu este să înveți regulile, ci să le respecți cu strictețe, mai ales într-o cultură organizațională obișnuită cu comanda și controlul.
Totuși, beneficiile pot fi uriașe:
- Flexibilitate structurală: organizația se adaptează în timp real la provocări și schimbări de piață.
- Distribuirea puterii: reducerea dependenței de liderii formali și eliminarea blocajelor birocratice.
- Creșterea engagementului: oamenii se simt văzuți, ascultați și investiți cu încredere.
- Claritate operațională: fiecare știe exact ce are de făcut, ce autoritate are și cum poate contribui.
Printre cei care au adoptat sistemul se numără companii precum Zappos, ale cărei rezultate după trecerea la holacrație au fost intens mediatizate, dar și start-up-uri de tehnologie, organizații non-profit sau comunități civice.
Este holacrația pentru toată lumea?
Răspunsul scurt: nu. Robertson însuși avertizează că holacrația nu este o rețetă universală. Companiile cu structuri extrem de rigide, culturi bazate pe control sau lideri care nu sunt dispuși să renunțe la autoritatea absolută vor întâmpina rezistență masivă.
Pe de altă parte, pentru organizațiile care caută un cadru clar pentru autonomie, inovație și agilitate, holacrația poate reprezenta un avantaj competitiv puternic.
Evoluție prin structură
Holacrația: Noul sistem de management pentru o lume în rapidă schimbare nu este o simplă carte de management, ci un manifest pentru viitorul organizațiilor. Prin analogii inspirate (orașul, corpul uman, celulele), Robertson ne convinge că a organiza o companie înseamnă mai mult decât a o structura: înseamnă a-i da viață.
Holacrația este poate unul dintre cele mai ambițioase proiecte de regândire a conducerii moderne. Și chiar dacă nu toți cititorii vor alege să o implementeze în forma sa integrală, cartea oferă o lecție esențială: puterea nu mai este despre control, ci despre claritate, colaborare și capacitatea de a evolua împreună.
Pentru orice lider sau antreprenor care dorește să transforme nu doar ce face compania sa, ci și cum funcționează aceasta, lectura acestei cărți este nu doar utilă, ci esențială.
***
ap! (ACT și Politon) este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de carte din România. Specializată în nonficțiune de calitate, editura a adus pe piața locală o serie de autori care au făcut furori în toată lumea, precum Tim Ferriss, Robin Sharma, Tony Robbins, Wayne Dyer, Steve Harvey, Gino Wickman și mulți alții. Totodată, ap! (ACT și Politon) este editura românească sub egida căreia au fost publicate cele mai multe audiobookuri la nivel local. Lansată în 2014, editura a adus în România peste 200 de titluri în format audiobook, multe dintre acestea fiind bestsellere care au făcut înconjurul lumii și au schimbat mii de vieți.
ap! (ACT și Politon) crede în dezvoltarea continuă și aduce cititorilor români titluri care acoperă o gamă variată de subiecte, din sfere precum: dezvoltarea personală și profesională, business, antreprenoriat, spiritualitate sau wellbeing. Titlurile editurii se regăsesc atât în format clasic, cât și sub formă de eBook, MP3 sau audiobook, astfel încât cititorii să se poată bucura de lectură în orice moment al vieții lor.
