AcasăCareersRaluca Gâdiuță, MSD România: „Adaptabilitatea înseamnă să ai un plan, mai multe...

Raluca Gâdiuță, MSD România: „Adaptabilitatea înseamnă să ai un plan, mai multe scenarii și maturitatea de a nu te atașa rigid de niciunul”

Raluca Gâdiuță, Director de Resurse Umane al MSD România, vorbește despre leadership, AI, dezvoltarea oamenilor, schimbare și educația continuă.

Raluca Gâdiuță este Director de Resurse Umane al MSD România, cu peste 20 de ani de experiență în domeniul resurselor umane, acumulată în industrii diverse, de la FMCG și consultanță la IT&C și, în prezent, pharma. De-a lungul carierei, a coordonat proiecte complexe atât la nivel local, cât și internațional, acoperind arii precum employer branding, dezvoltare și cultură organizațională, compensații și beneficii, transformare digitală în HR, implementarea de sisteme HR, metodologii agile și dezvoltarea echipelor de leadership.

Pasionată de strategia organizațională și dezvoltarea oamenilor, Raluca contribuie la definirea și implementarea direcțiilor de business împreună cu echipele de leadership, având un interes deosebit pentru inițiativele de upskilling și reskilling. De asemenea, este un susținător activ al culturii de coaching și al programelor de diversitate, echitate și incluziune, cu accent pe promovarea egalității de gen. Este Associate CIPD, trainer și coach, cu peste un deceniu de experiență în dezvoltarea liderilor și a organizațiilor.

C&B: Care este misiunea pe care v-ați asumat-o prin activitatea dumneavoastră?

Raluca: Cred că rolul funcțiunii de HR este să contribuie la crearea condițiilor necesare pentru ca oamenii și echipele să își atingă potențialul, să se adapteze schimbării și să susțină obiectivele de business. Dincolo de procese și politici, este vorba despre construirea unei culturi care încurajează creșterea, asumarea, colaborarea și performanța pe termen lung.

O parte importantă a activității mele este lucrul cu echipele de leadership, atât pentru definirea și transpunerea strategiei în priorități clare, cât și pentru construirea capacității colective de a lua decizii, de a colabora și de a conduce în perioade de schimbare. Cred foarte mult în dezvoltarea leadershipului nu doar prin programe formale, ci și prin coaching, feedback, experiențe concrete și conversații care schimbă modul în care oamenii gândesc și acționează.

De-a lungul timpului, am construit și coordonat inițiative de dezvoltare a liderilor, programe pentru talente și intervenții menite să transforme coachingul într-un comportament de zi cu zi, nu doar într-un beneficiu destinat câtorva persoane. Printre acestea s-au numărat formarea a peste 100 de colegi în abilități de coaching, lansarea unei rețele de coachi interni și dezvoltarea unor programe dedicate managerilor și viitorilor lideri.

În egală măsură, mai ales in contextul actual de schimbari accelerate si transformare, mă preocupă cum gestionam schimbarea, atat la nivel organizational, dar si cum o resimtim fiecare dintre noi, personal. Schimbarea devine reală atunci când oamenii îi înțeleg sensul, își găsesc locul în noul context și au competențele necesare pentru a merge mai departe. Rolul meu este, de multe ori, să construiesc această punte între strategia de business și experiența umană a schimbării.

C&B: Care este cea mai importantă problemă pe care o vedeți astăzi în domeniul în care activați și cum credeți că poate fi rezolvată?

Raluca: Una dintre cele mai mari provocări este, fără îndoială, impactul inteligenței artificiale asupra muncii. Totuși, cred că întrebarea esențială nu este doar câte joburi vor dispărea sau vor apărea, ci cine va avea posibilitatea reală să facă tranziția către noua economie și cine riscă să rămână în urmă.

AI poate democratiza accesul la informație, poate accelera învățarea și poate amplifica potențialul uman. În același timp, poate adânci diferențele existente. Oamenii care au acces la educație, tehnologie, sprijin și oportunități de experimentare vor progresa foarte repede. Ceilalți riscă să devină tot mai vulnerabili, nu pentru că nu au potențial, ci pentru că nu au avut același punct de plecare. De aceea, văd riscul unei noi forme de segregare socială, între cei care pot lucra împreună cu tehnologia și cei a căror muncă este înlocuită sau își pierde relevanța înainte ca ei să aibă șansa de a se reinventa.

Responsabilitatea companiilor nu ar trebui să se oprească la achiziționarea unor instrumente AI sau la câteva cursuri tehnice. Avem nevoie de o abordare mult mai amplă: să anticipăm ce roluri se transformă, să identificăm competențele transferabile ale oamenilor, să creăm trasee reale de upskilling și reskilling și, mai ales, să le oferim posibilitatea de a aplica noile competențe în activitatea de zi cu zi. În proiectele recente de dezvoltare am urmărit tocmai conectarea nevoilor de business cu dezvoltarea competențelor viitoare, inclusiv în zone precum date, digital, AI, gândire strategică și colaborare transversală.

Ca orice subiect complex, solutia presupune un efort comun al companiilor, sistemului educațional, autorităților și comunităților profesionale. Învățarea continuă trebuie să devină o infrastructură socială, nu un privilegiu profesional. Nu cred că putem opri schimbarea și nici nu ar trebui. Putem însă decide dacă o gestionăm exclusiv pentru eficiență sau și pentru progres colectiv.

C&B: Care este cea mai valoroasă lecție pe care ați învățat-o de-a lungul experienței dumneavoastră și pe care considerați că merită să o transmiteți mai departe?

Raluca: Cea mai valoroasă lecție pe care am învățat-o este să acționez. Să fac un pas înainte chiar și atunci când nu am toate răspunsurile și să spun „da” oportunităților înainte de a mă simți complet pregătită. Mai bine să faci ceva, să înveți și să corectezi pe parcurs, decât să regreți că nu ai acționat.

Acțiunea m-a ajutat să progresez, dar și să mă raportez diferit la ambiguitate. Am învățat că rareori vom avea toate datele problemei, mai ales în perioade de transformare. A aștepta certitudinea absolută poate deveni, de fapt, o formă de inacțiune. Important este să ai o direcție clară, să înțelegi riscurile, să construiești câteva scenarii și să fii pregătit să ajustezi traseul.

Trăim într-un ritm în care schimbarea nu mai este un proiect cu început și sfârșit, ci o condiție permanentă. În proiectele de transformare organizațională, planul inițial se modifică aproape inevitabil, pentru că se schimbă strategia, piața, tehnologia sau nevoile oamenilor. În activitatea mea recentă, această realitate a însemnat inclusiv pregătirea echipelor de leadership pentru transformare, dezvoltarea gândirii strategice, accelerarea deciziilor și construirea unei colaborări mai bune între funcțiuni.

De aceea, cred că organizațiile viitorului nu vor fi cele care au creat structura perfectă, ci cele care și-au dezvoltat capacitatea de a se reconfigura fără să își piardă direcția. Avem nevoie de structuri suficient de clare pentru a permite execuția, dar suficient de flexibile pentru a se adapta rapid. Iar la nivel personal, avem nevoie de curajul de a lua o decizie bună cu informațiile disponibile astăzi, știind că mâine poate fi necesar să o ajustăm.

Pentru mine, adaptabilitatea nu înseamnă lipsa unui plan. Înseamnă să ai un plan, mai multe scenarii și maturitatea de a nu te atașa rigid de niciunul dintre ele.

C&B: Dacă ați avea posibilitatea să schimbați un singur lucru în România, care ar fi acela și de ce?

Raluca: Aș schimba modul în care privim educația și dezvoltarea, transformând învățarea continuă într-o prioritate reală pentru întreaga societate.

Mi-aș dori un sistem care să cultive mai mult gândirea critică, curiozitatea, colaborarea, încrederea de a pune întrebări și capacitatea de a lucra cu incertitudinea. Un sistem care să nu îi pregătească pe oameni doar pentru un loc de muncă, ci pentru o succesiune de roluri, schimbări și reinventări profesionale.

Pe de alta parte, cred că sănătatea și wellbeing-ul ar trebui integrate mai natural în viața de zi cu zi, nu tratate doar atunci când apar dificultăți. De aceea, văd un rol esențial atât pentru autorități, cât și pentru companii în promovarea unei culturi a prevenției și a unor obiceiuri sănătoase. Organizațiile pot contribui prin programe de educație pentru sănătate, acces la servicii de prevenție și screening, sprijin pentru sănătatea mintală, politici care încurajează echilibrul între viața profesională și cea personală.

C&B: Cum putem ajuta împreună oamenii, companiile și comunitățile să se dezvolte mai bine?

Raluca: Putem ajuta, în primul rând, printr-o colaborare mai autentică între mediul de business, sistemul educațional, administrație și organizațiile comunitare. Companiile pot contribui nu doar financiar, ci și prin expertiză, mentorat, coaching, acces la tehnologie și oportunități de învățare aplicată. Instituțiile educaționale pot aduce o înțelegere mai profundă a modului în care învață oamenii, iar comunitățile ne pot ajuta să identificăm nevoile reale, nu doar pe cele pe care presupunem că le au.

Pentru a transpune această colaborare în acțiuni cu impact, credem că dezvoltarea oamenilor, a companiilor și a comunităților începe cu acces la informație corectă, la prevenție și la oportunități reale de implicare. De aceea, abordarea noastră strategică se concentrează pe două direcții complementare.

Ca pilon important de CSR, health literacy înseamnă pentru noi, în primul rând, capacitatea oamenilor de a înțelege riscurile, de a lua decizii informate și de a acționa preventiv pentru propria sănătate. În ultimii ani, alături de Fundația Renașterea, am susținut workshopuri dedicate prevenirii cancerelor femeii și educației despre HPV, atât în companii, cât și în comunități.

În 2025 și 2026, MSD a susținut Fundația Renașterea în organizarea unor workshopuri în companii, dedicate prevenirii cancerelor de col uterin și de sân. Complementar, în comunitățile din Dobroești și Buftea, Renașterea a ajuns cu unitatea mobilă pentru testare Babeș-Papanicolau, astfel încât prevenția să fie mai aproape de femeile care au nevoie de ea. 

Rezultatele confirmă impactul acestui tip de intervenție: peste 70% dintre participanți au spus că întâlnirea cu medicul a fost decisivă în intenția de vaccinare anti-HPV, iar principalele bariere identificate au fost teama de reacții adverse și lipsa de timp. Aceste date arată clar că educația directă, susținută de specialiști, schimbă comportamente și crește încrederea în prevenție. Mai mult, în logica ESG, astfel de inițiative contribuie la bunăstarea angajaților și a comunităților, susțin transparența și comunicarea responsabilă în sănătate, reducând inegalitățile de acces.

A doua direcție este susținerea implicării angajaților, inclusiv prin cele 40 de ore de voluntariat pe an de care beneficiază fiecare coleg. Pentru noi, voluntariatul este o expresie a culturii organizaționale și a ideii că fiecare dintre noi poate contribui concret la binele comun. Colegii noștri au participat de-a lungul timpului la inițiative diverse, de la ecologizare și plantare, până la proiecte dedicate comunităților vulnerabile.

Această implicare are valoare dublă: pe de o parte, creează impact real în comunități; pe de altă parte, întărește sentimentul de apartenență și responsabilitate în interiorul organizației. Când angajații se implică în cauze cu sens, se construiește nu doar o companie mai conectată la societate, ci și o cultură internă mai solidă, bazată pe empatie, colaborare și responsabilitate.

În egală măsură, educația pentru sănătate și promovarea prevenției necesită efortul comun al tuturor actorilor din societate. Prin parteneriate între companii, autorități, profesioniști din sănătate și organizații locale, putem crește nivelul de informare, încuraja comportamente sănătoase și facilita accesul la resurse care îi ajută pe oameni să ia decizii mai bune pentru propria sănătate. Cred că atunci când investim în educație, prevenție și comunități mai bine conectate, contribuim la construirea unei societăți în care oamenii au șansa de a trăi mai sănătos și de a-și atinge întregul potențial.

Pentru Raluca Gâdiuță, adaptabilitatea în business înseamnă mai mult decât capacitatea de a reacționa la schimbare. Înseamnă planificare strategică, flexibilitate, asumarea mai multor scenarii și maturitatea de a ajusta direcția atunci când contextul o cere. Într-un mediu profesional în continuă transformare, leadershipul adaptabil și gândirea strategică devin esențiale pentru construirea unor organizații pregătite pentru viitor.

ARTICOLE ASEMANATOARE

ADAUGATE RECENT