Petre Costin, MÜPRO România, vorbește despre dezvoltarea businessului, leadership, soluții tehnice, investiții în oameni și construcții.
Petre Costin este managerul care, din 2020, contribuie la dezvoltarea MÜPRO România, companie specializată în sisteme de fixare și susținere pentru instalații, implicându-se direct în dezvoltarea echipei, a componentei tehnice și a relațiilor pe termen lung cu partenerii din piață.
C&B: Care este misiunea pe care v-ați asumat-o prin activitatea dumneavoastră?
Petre: Pentru mine, misiunea nu a fost niciodată doar aceea de a crește o cifră de afaceri. A fost aceea de a construi un business sănătos, bazat pe oameni, competență și relații pe termen lung și, mai ales, de a demonstra că se poate și altfel decât ieftin.
Când am preluat businessul MÜPRO România, în 2020, situația era foarte diferită față de ceea ce avem astăzi. În cele 13 luni anterioare preluării, businessul generase aproximativ 42.000 de euro. În primele mele șase luni, am reușit să generăm deja aproximativ 70.000 de euro.
Evoluția cifrei de afaceri a fost următoarea: aproximativ 80.000 de euro în 2020, 260.000 de euro în 2021, 560.000 de euro în 2022, 1,2 milioane de euro în 2023, 1,9 milioane de euro în 2024 și 2,7 milioane de euro în 2025.
Dar cifrele sunt doar o parte din poveste.
Primii doi ani am lucrat practic singur. În 2023, când MÜPRO România a început să funcționeze că structură locală, am pornit cu trei oameni. Astăzi suntem 16.
Pentru mine, această evoluție este mai importantă decât simplă creștere a cifrei de afaceri. Pentru ca o cifră poate crește pentru o perioadă prin efortul unei singure persoane, dar nu poți construi un business sănătos și sustenabil fără o echipă.
La început, una dintre cele mai mari provocări a fost să înțeleg foarte bine piață din România și să pot transpune ceea ce se întâmplă aici către colegii noștri din Ungaria și Germania. Diferentele nu erau doar lingvistice. Erau diferente tehnice, diferente de documentație și, uneori, diferente între așteptările clientului din România și ceea ce echipă noastră tehnică avea nevoie să primeasca pentru a putea dezvolta o soluție.
Am înțeles destul de repede că nu putem construi un business solid doar prin vânzarea de produse. Trebuia să fim capabili să înțelegem proiectul, să identificăm problemă și să oferim o soluție tehnică, nu doar un produs.
De aici a venit și dezvoltarea departamentului tehnic. Astăzi, aproximativ 60-70% din cifră noastră de afaceri este generată de proiecte în care departamentul tehnic are un rol direct.
Am investit în oameni, în proiectare, în CAD și BIM, în logistică și în infrastructură locală. Chiar și într-o perioadă dificilă pentru piață, am ales să continuăm să investim. Ne-am mutat într-un spațiu mai mare, am dublat capacitatea de depozitare, am extins zona de birouri și am crescut echipă.
Dacă mă uit înapoi, de la aproximativ 80.000 de euro cifră de afaceri în 2020 la 2,7 milioane de euro în 2025, simt în primul rând mândrie și satisfacție. Pentru mine, cifră confirmă că direcția aleasă a fost corectă și că investițiile în oameni și în dezvoltarea locală au avut sens.
Dar mai înseamnă ceva: că se poate și altfel decât ieftin.
Poți construi un business prin competență, prin seriozitate, prin disponibilitatea de a rezolva probleme și prin relații pe termen lung. Nu trebuie că prețul să fie singurul argument prin care câștigi un proiect.
C&B: Care este cea mai importantă problemă pe care o vedeți astăzi în domeniul în care activați și cum credeți că poate fi rezolvată?
Petre: Una dintre cele mai mari probleme pe care le vad astăzi în industria construcțiilor din România este diferența dintre ceea ce se gândește în faza de proiectare și ceea ce se întâmplă efectiv în execuție.
De multe ori, problemele pe care le vedem pe șantier nu apar pe șantier. Ele apar cu mult timp înainte, atunci când proiectul nu este suficient de bine coordonat sau când decizia este luată aproape exclusiv pe criteriul pretului.
Avem instalații HVAC, sanitare, electrice, sisteme de stingere a incendiilor și multe alte componente care trebuie să funcționeze împreună. Dacă fiecare este gândită separat, fără o coordonare reală, inevitabil ajungem în execuție la situații în care nu mai există suficient spațiu, apar modificări, improvizații sau costuri suplimentare.
Am văzut foarte clar acest lucru în unul dintre primele proiecte importante la care am lucrat în România. Era vorba despre reconsolidarea și dezvoltarea unei clădiri din centrul Bucureștiului. O parte din clădire trebuia păstrată din punct de vedere arhitectural, în timp ce în interior și în zona nou dezvoltată urma să fie realizat un spațiu de birouri modern.
Pentru noi, proiectul a fost o provocare tehnică importantă. Soluția pe care am dezvoltat-o a fost modificată de aproximativ 10-15 ori până am ajuns la varianta finală.
Nu pentru că soluția inițială era greșită, ci pentru că informațiile se schimbau permanent. Uneori informațiile transmise de client erau insuficiente. Alteori proiectul se modifica pe parcurs. În anumite situații, pur și simplu nu există o documentație tehnică completă de la care să putem porni.
Pentru mine, acel proiect a fost o lecție importantă: nu poți aștepta că proiectul să fie perfect pentru a începe să contribui.
Trebuie să știi să pui întrebările corecte, să înțelegi ce se întâmplă în spatele documentației și să poți face legătură între client, proiectant, echipă tehnică și executant.
În ultimii doi ani am văzut o schimbare bună. Numărul proiectelor în care oferim suport tehnic și lucrăm inclusiv în 3D a crescut de la aproximativ 1-2 proiecte pe an la 10-15 proiecte pe an.
Pentru mine, această evoluție arată că piață începe să înțeleagă valoarea coordonării tehnice înainte de a ajunge pe șantier.
Cred că aici este una dintre direcțiile în care trebuie să evoluăm că industrie: să investim mai mult timp și competență înainte de execuție, nu să încercăm să reparăm lucrurile după ce au devenit probleme.
Și aici revine ideea în care cred foarte mult: se poate și altfel decât ieftin.
O soluție mai bună, o proiectare mai bună și o coordonare mai bună pot avea un cost inițial diferit, dar aproape întotdeauna costă mai puțin decât o problemă rezolvată în timpul executiei.
C&B: Care este cea mai valoroasă lecție pe care ați invatat-o de-a lungul experienței dumneavoastră și pe care considerați că merită să o transmiteți mai departe?
Petre: Cred ca una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat este că nu poți construi un business fără să greșești. Poți însă să alegi cum reacționezi atunci când greșești.
Am avut un proiect în care am greșit prețul unui produs. Eroarea a fost a noastră și, în final, acel proiect ne-a generat o pierdere de aproximativ 10.000 de euro.
Am avut și proiecte în care am greșit anumite soluții tehnice, iar acest lucru a generat costuri suplimentare atât pentru noi, cât și pentru client.
Nu sunt lucruri de care să fiu mândru. Dar sunt lucruri din care am învățat foarte mult.
În toate aceste situații ne-am ținut promisiunea față de client. Atunci când greșeala a fost a noastră, ne-am asumat-o și am căutat soluția împreună cu clientul, chiar dacă acest lucru a insemnat costuri suplimentare pentru noi.
Cred că aici se construiește, de fapt, încrederea.
Este foarte ușor să fii un partener bun atunci când totul merge conform planului. Adevărata relație cu un client se vede atunci când apare o problemă și trebuie să alegi între a căuta o scuză și a-ți asuma responsabilitatea.
Pentru mine, răspunsul a fost întotdeauna al doilea.
Am mai învățat ceva: o greșeala asumată trebuie să produca o schimbare. Dacă faci aceeași greșeala din nou și nu modifici nimic în modul în care lucrezi, nu mai este doar o greșeala. Devine o problemă de management.
Poate cea mai grea lecție nu a fost însă una tehnică sau financiară. A fost să înțeleg că, atunci când construiești o echipă, trebuie să iei și decizii dificile în legătură cu oamenii.
Prima dată când a trebuit să renunț la un om a fost în 2024. A fost prima mea decizie de acest tip și pot spune sincer că nu am dormit zile bune. Nu este ușor să iei o astfel de decizie atunci când știi că în spatele ei există un om, o familie și o viață personală.
Cu timpul, partea această a devenit mai puțin apăsătoare, dar nu a devenit niciodată ușoară.
Am înțeles însă ca uneori este necesar să iei astfel de decizii pentru că echipă să poată crește și pentru că businessul să poată merge mai departe în direcția corectă.
Pentru mine, leadershipul nu înseamnă doar să iei decizii atunci când lucrurile merg bine. Inseamna să îți asumi și deciziile neplăcute atunci când sunt necesare.
Dacă ar fi să transmit o singură idee mai departe, această ar fi: nu încercă să construiești o companie în care oamenii nu gresesc. Construiește o companie în care oamenii au curajul să recunoască atunci când au greșit, responsabilitatea de a rezolva problemă și capacitatea de a învăța din ea.
Iar uneori, să faci lucrurile corect înseamnă să iei decizii care nu sunt deloc ieftine și nici ușoare.
C&B: Dacă ați avea posibilitatea să schimbați un singur lucru în România, care ar fi acela și de ce?
Petre: As schimba cultură lui „merge și așa”.
Nu spun asta ca pe o critică la adresa României. Cred că avem foarte mulți oameni buni, foarte bine pregătiți, și foarte multe companii care fac lucruri extraordinare.
Problema este că, uneori, sistemul nostru recompensează prea multă viteză și prețul mic și prea puțin calitatea și lucrul făcut corect.
Văd acest lucru foarte clar în industria construcțiilor.
De multe ori, primul criteriu este prețul. Apoi încercăm să găsim o soluție care să se încadreze în acel preț. Cred ca uneori ar trebui să facem invers: să înțelegem mai întâi care este soluția corectă și apoi să discutăm despre cost.
„Merge și așa” poate părea o economie pe termen scurt, dar foarte des generează costuri mai mari pe termen lung.
O modificare făcută pe șantier costă. O întârziere costă. O soluție tehnică improvizată costă. Refacerea unei lucrări costă.
Iar uneori costul nu este doar financiar. Poate ține de siguranța oamenilor, de durata de viață a unei instalații sau de performanța unei clădiri.
Cred că avem nevoie de mai mult respect pentru meserie și pentru responsabilitatea fiecărui om implicat într-un proiect.
Nu cred că trebuie să facem lucrurile mai complicate. Cred că trebuie să le facem mai bine.
Iar pentru asta trebuie să acceptăm că, uneori, soluția corectă nu este cea mai ieftină.
De fapt, cred ca una dintre problemele noastre este că încercăm prea des să optimizăm prețul inițial și prea puțin costul real al unei decizii.
Un produs mai ieftin nu înseamnă neapărat o soluție mai ieftină. O proiectare mai ieftină nu înseamnă neapărat un proiect mai ieftin. Iar un executant mai ieftin nu înseamnă neapărat o lucrare mai ieftină.
Costul real se vede la final.
Dacă aș putea schimba un singur lucru, aș vrea să schimb această mentalitate și să ajungem să apreciem mai mult valoarea decât prețul.
C&B: Cum putem ajuta împreună oamenii, companiile și comunitățile să se dezvolte mai bine?
Petre: Cred că trebuie să începem prin a înțelege că dezvoltarea nu poate fi responsabilitatea unei singure categorii. Nu poate fi doar responsabilitatea statului, a școlii, a companiilor sau a oamenilor. Fiecare dintre noi are o parte din responsabilitate.
Din perspectiva mea, una dintre cele mai importante direcții este să investim în oameni și să creăm o legătură mai bună între educație, proiectare și execuție.
Un tânăr care intră astăzi în industria construcțiilor trebuie să înțeleagă nu doar produsul sau software-ul pe care îl folosește, ci și realitatea din teren.
La fel, un proiectant ar trebui să aibă acces mai mult la experiența oamenilor care execută efectiv lucrările.
Iar companiile trebuie să fie dispuse să investească în oameni chiar și atunci când rezultatele nu apar imediat.
Noi încercăm să facem acest lucru prin suport tehnic, proiectare, CAD, BIM și prin prezența efectivă în proiecte și pe șantier.
Cred că acesta este și rolul unei companii într-o comunitate: nu doar să vândă ceva, ci să contribuie la creșterea nivelului pieței în care activează.
Când mă uit la parcursul MÜPRO România, de la un business care genera aproximativ 42.000 de euro, la 2,7 milioane de euro în 2025, simt în primul rând mândrie și satisfacție.
Pentru mine, cifră confirmă că direcția aleasă a fost corectă. Ca investițiile făcute au avut sens. Că oamenii pe care i-am ales au fost oamenii potriviți.
Dar, mai mult decât atât, confirmă că se poate construi un business sănătos și fără că prețul să fie singurul argument.
Se poate și altfel decât ieftin.
Poți concura prin competență, prin seriozitate, prin tehnologie, prin suport tehnic și prin capacitatea de a-ți respecta promisiunile.
Dacă fiecare companie ar încercă să lase în urma nu doar o cifră de afaceri mai mare, ci și oameni mai bine pregătiți, parteneri mai puternici și proiecte făcute mai bine decât erau înainte, am avea cu totii de castigat.
Pentru mine, dezvoltarea sanatoasa înseamnă să crestem împreună, nu unii pe seama celorlalti.
Produsele se schimbă, tehnologia se schimbă, piață se schimbă. O echipă bună este cea care poate să se adapteze tuturor acestor schimbări.
Iar dacă în ultimii șase ani am reușit să demonstrăm ceva, este că poți porni de la un business foarte mic, poți construi o echipă de la un om la 16 oameni, poți ajunge de la zeci de mii de euro la milioane de euro și, în același timp, să rămâi fidel unei idei simple: valoarea nu este același lucru cu prețul. Și cred că această este una dintre schimbările de care avem nevoie în România.
Povestea MÜPRO România, prezentată de Petre Costin, arată că dezvoltarea unui business sănătos în industria construcțiilor înseamnă mai mult decât rezultate financiare. Înseamnă oameni, competență tehnică, coordonare, investiții și relații construite pe termen lung.
