Mihaela Petrovan este general manager la More than Pub. O altruistă care crede în oameni. De 25 ani lucrează în comunicare-marketing-publicitate, ultimii 13 fiind în propria agenție, iar opt dintre aceștia au fost dedicați proiectului cultural BookLand, adresat tinerilor.
C&B: Cum sună, pe scurt, povestea evoluției tale?
Mihaela Petrovan: Provin dintr-un mic oraș transilvănean și de mică am visat să construiesc ceva… să las ceva în urma mea. Antreprenoriatul nu a fost un vis, tot ce mi-am dorit a fost să fac ceva care să mă reprezinte undeva unde să-mi pot lăsa amprenta. Nu cred că sunt un bun om de afaceri pentru că eu am dat tot ce am câștigat pe proiectul cultural, în care cred enorm. „Publicitatea” este meseria mea, însă vocația mea o reprezintă acțiunile civice care au legătură cu dezvoltarea personală. Târgul de Carte BookLand desfășurat 3 ani în malluri, piețe și parcuri în toiul crizei economice mi-a adus mari pierderi și bătăi de cap. Iar ca apoi să reinventăm conceptual totul și să ne focusam pe tineri prin Conferințe și Tabere a însemnat un mare consum de resurse… Însă acum cred că pot spune fără emoție că BookLand este pe făgașul dorit. Bineînțeles, în tot acest timp More than Pub a crescut oferind clienților strategii creative, optimizate și sales oriented.
C&B: 4. Care erau viziunile tale în copilărie/adolescență și care sunt acum?
Mihaela Petrovan: Sunt același om simplu, muncitor, perseverent, corect. Deși mi-am ‘luat-o’ de atâtea ori, încă mai am o doză de naivitate, fără de care cred că nu aș putea continua. Discrepanța pe care o văd între potențialul unui om și nemanifestarea acestuia este ceva ce încă nu reușesc să înțeleg și nu am învățat să accept. Eu am ieșit demult din zona de confort – BookLand mi-a fost profesor, unul foarte dur chiar. Ani la rând am trăit cu 1 euro pe zi (locuiesc în firmă, lucrez între 18-20 ore zilnic, nu plec în vacanțe, nu-mi cumpăr haine-parfumuri) pentru că am un simț exagerat al onoarei și o lipsă totală de egoism. Pierdusem atât de mult cu târgul de carte, încât singura soluție să plătim toate facturile a fost să muncesc enorm. Am reușit să achit datoriile și, în același timp, să continui proiectul cultural. Însă nu va imaginați că fără să plătesc prețul sănătății și al vieții personale. Am sacrificat mult însă, dacă ar fi să mă întorc în timp, aș alege la fel: să ne onoram obligațiile contractuale indiferent cât de greu ne-ar fi. Mulți m-au întrebat de ce nu am apelat la insolvență/faliment – le-am răspuns că așa ceva nu mi se potrivește. Am greșit, plătesc! Nimeni nu e de vina că eu am visat cu ochii deschiși că ‘se poate’. Încă mai cred că dacă acel târg de carte ar fi lansat acum, situația ar fi alta. De multe mi s-a întâmplat să ‘văd’ niște lucruri mai devreme dar să le implementez la momentul nepotrivit. Cât de mult contează timingul… o lecție pe care încă o mai învăț și azi.
C&B: 5. Povestește-ne o întâmplare/experiență pozitivă și una negativă legată de activitatea ta!
Mihaela Petrovan: Pozitive sunt în fiecare zi. Însă aș prefera să fac referire la cele câteva negative, care m-au afectat prin nedreptatea și umilința aduse atât mie, cât și More than Pub. În vara lui 2017 un anunț de angajare postat pe pagina noastră Facebook a atras, în mod bizar (căci cu un an înainte același anunț nu a deranjat pe nimeni) atenția unor persoane care au început să arunce cu noroi, fără să ne cunoască. S-au tras atunci niște concluzii total eronate despre cine sunt eu și relația cu colegii mei. Adevărul e cu totul altul: la ‘plantatia de sclavi’ nu se stă peste program și anual se primesc 3 săptămâni concediu suplimentar (vacanță de Crăciun) pe lângă cel legal. Mai curând eu sunt ‘sclavă’, dormind doar câteva ore pe noapte, în rest muncind continuu. O altă nedreptate care dovedește cât de dezinformați suntem este cea cu privire la Dr. Burnei, pentru care am lucrat două săptămâni organizându-i o conferința de presă și scriind câteva comunicate. După 9 luni în care nu a zis nimic, a ieșit la rampă spunând „Sunt nevinovat!”. Și chiar așa este – toate capetele de acuzare se dovediseră a fi nefondate (procurorul care a instrumentat dosarul nu a adus dovezi). Din câte știu tot ce a mai rămas de clarificat dpdv juridic este acuzația de luare mită – însă și aceasta posibil să fie demontată, pentru că doctorul nu și-a condiționat niciodată actul medical de primirea unor sume de bani (câteva mii lei). Am crezut atunci și credem și acum în acest om. Ne pare rău că nu l-am putut ajuta mai mult. Adevarul trist e că lumea nu e pregătită să audă adevărul. Dar atunci când lucrurile vor ieși la lumină, tuturor celor care au aruncat cu pietre și i-au ‘tăiat’ mâinile acestui mare chirurg ortoped, distrugându-i cariera și viața, o să le pară rău. Păcat că suntem atât de manipulabili și ușor de mințit căci tragedia pe care acest om o trăiește nu și-a meritat-o absolut deloc. Iar recent, ce să mai spun, pare-se că eu sau More than Pub am deranjat pe cineva, că prea sunt cu ochii pe noi câteva personaje extrem de active online, a căror principală activitate e să distrugă ce alții încearcă să facă. O postare pe pagina Facebook a unui client – într-adevăr, cu un personaj istoric controversat – a creat ceva vâlvă. Nimeni nu a stat să analizeze despre ce era de fapt vorba (și anume un concurs de cultură generală), toți s-au aruncat în cele mai atroce presupuneri. Așa că de la agenția care ‘spală cadavre’, am ajuns să fim numiți ‘nazişti’. Evident că puteam să nu ne legăm la cap și să alegem alt personaj, însă colegii mei din Dept Social Media, mai tineri fiind, nu sunt atât de pudici și ipocriți precum alții, nu percep istoria așa cum o înțeleg criticii noștri. Posibil ca strategia noastră de comunicare în social media – una care se bazează pe conținut și nu bugetul clientului – să îi deranjeze pe cei care își vând altfel serviciile. Rezultatele noastre sunt excelente, noi reușind să creăm organic impact și interacțiuni la rate impresionante. De fapt nu facem altceva decât să respectăm profilul consumatorului – iar acesta își dorește să fie tratat cu respect, să i se ofere informații, să fie ascultat/consultat. De aceea rubrica respectivă (Cultură Generală) prinde atât de bine; apropo, după ‘scandal’ pagina Rostar a crescut și mai mult, primind și mai multe aprecieri. Și da, oricât de mult își doresc unii să pierdem clienți, Rostar continuă să lucreze cu noi.
La nicio săptămâna după, însă, am ‘comis-o’: un coleg alăturat recent echipei, care a înțeles greșit un task, a postat fără să mă anunțe un anunț de angajare studenți la Teatru, complet neinspirat. Ideea de bază era aceasta: în conținutul foto-video necesar pe paginile Facebook pe care le gestionăm e nevoie de oameni, motiv pentru care ne-am propus să colaborăm punctual cu tineri care își doresc contact cu brandurile și acumulare de experiență în comunicare/social media. Se întâmplă des în industria noastră ca o idee bună să fie implementată prost… e și cazul de față. Regret însă că i-am supărat pe tinerii actori și sper să citească și erata data de mine pentru că niciodată nu s-a pomenit de ‘zero’ bani pentru timpul lor. Doar că a fost suficient ca acele voci online să inflameze spiritele în cateva ore (eu fiind plecată cu Conferințele BookLand la Alba Iulia) și intenția noastră bună să fie demonizată.
C&B: Ce sfaturi ai pentru cei aflați la început sau indeciși?
Mihaela Petrovan: Și în Conferințele BookLand speakerii sunt întrebați de liceenii și studenții prezenți „Ce înseamnă să fii antreprenor?” Alături de ei, și eu răspund la fel: În România e greu. Suntem la prima generație de antreprenoriat, fază în care greșim mult, nefiind pregătiți teoretic şi practic pentru greutățile de ordin HR / birocratic / new business. Nu mai vorbesc de tranziția asta de la offline la online care se petrece sub ochii noștri și care ne schimbă structural, care agită o societate întreagă. De era fake news în care trăim. Însă dacă asta e menirea ta și o simți din toți rărunchii, mergi înainte. Rezultate, fără julituri în coate și genunchi, nu există. Urmează-ți visul!
C&B: În cazul tău, cine câștigă în lupta dintre Sentimental și Rațional?
Mihaela Petrovan: Mereu a câștigat sentimentalul. Multe dintre alegerile făcute greșit (unele conștient) s-au datorat faptului că am ales întotdeauna oamenii și nu interesul personal. Nu mă pot schimba. Însă îmi voi apăra de fiecare data punctul de vedere, voi merge până la capăt și îmi voi asuma absolut tot, bune și rele. Sunt o persoană cu principii corecte și nimic nu va schimba asta.
C&B: Dă o definiție proprie pentru societatea, afacerile și carierele din România!
Mihaela Petrovan: De ce? A spus-o Caragiale mai bine decât mine… Nu trebuie decât să-l citim sau să-l recitim. Textele lui sunt mereu actuale, pentru societatea noastră.
