Dacă în articolul trecut te-am invitat să descoperi Personal Branding-ul prin ceea ce eu numesc #RevolutiaMeritocratieiPrinPersonalBranding, astăzi o să îți povestesc puțin despre marketing. Și nu orice fel de marketing, ci marketing-ul carierei.
În anii 1960-1970 America trecea de la perspectiva de vânzare, cunoscută ca și Selling Approach, la orientarea de Marketing, cea pe care cărțile de specialitate o numesc Marketing Orientation. Selling Approach este perspectiva în care cererea este mare și piața este mică. Astfel, vânzătorii oferă produse existente deja pe piață la preț corect, maximal. Când piața ajunge la saturație, vânzările împing produsele folosind Advertising-ul. Orientarea de Marketing este atunci când piața este saturată și clienții trebuie să aleagă între produse similare sau pot decide în a-și satisface nevoia diferit, prin alte metode, astfel că filozofia de Marketing va fi cea în care companiile se vor focusa pe ceea ce se cere înainte de a produce. În această situație, business-urile întâmpină Cererea.
Ca atare, tot în anii 1960-1970 apare și Marketing-ul ca materie de studiu în școlile de business. Mai târziu, în anii 1980-1990, acest nou trend ia și mai multă amploare odată cu apariția Marketing-ului Serviciilor și a dezvoltării celor 4P tradiționali (Product, Price, Place, Promotion adică Produs, Preț, Distribuție, Promovare) în 7P (la cei 4P menționați se adaugă People, Process, Proof, adică Oamenii, Procesul de prestare al serviciului și Dovada prestării serviciului).
Odată cu apariția Internetului și a rețelelor sociale, trăim în era Marketing-ului Carierei. Astfel, asistăm la dezvoltarea unei noi materii de studiu în Statele Unite ale Americii numite Career Branding, mai exact Branding-ul de Carieră, despre care vom vorbi însă, într-un alt articol.
Marketing-ul Produselor – > Marketing Serviciilor – > Marketing-ul Carierei
În altă ordine de idei, e bine de reținut că trăim vremuri unice pentru noi, profesioniști în câmpul muncii, și, că, cu cât suntem mai informați și mai conștienți de posibilitatea aceasta, de a ne folosi de marketing-ul carierei, cu atât putem deveni, mai simplu și mai rapid, o opțiune pentru cei care ar dori o relație profesională cu noi, și implicit, în timp, cu muncă, reziliență și înțelegere a unui proces de asumare personală în maniera în care să devenim autentici, un brand personal.
Și, pentru că am ajuns la noțiunea de brand personal, aș vrea să vorbim despre branduri, în general.
Cred că nu mai e nicio necunoscută pentru nimeni ce este un brand, adică un simbol sau un semn căruia i s-a atașat un cuvânt sau o construcție verbală cu scopul de a fi unic, recognoscibil și memorabil, atât pentru a se diferenția în piață față de ceilalți jucători de pe aceeași categorie de business, cât și pentru a comunica, de multe ori niște valori, o misiune sau o viziune, niște emoții sau o stare. Și o să vă dau un exemplu în acest sens: Nike. Nike, cu al său slogan Just do it, are ca și simbol acea virgulă de check – job done, brand-ul fiind targetat către oamenii de acțiune, în general. Performerii.
O abordare însă diferită asupra noțiunii de brand, relevantă din punctul meu de vedere pentru personal branding, am găsit-o la Al Ries și Laura Ries, în cartea Cele 22 de legi imuabile ale branding-ului care au scris: “Un nume de brand este un substantiv, un substantiv propriu care se scrie cu literă mare. Toate substantivele proprii sunt branduri, fie că sunt deținute de o corporație, de un individ sau de o comunitate. Philadelphia este un brand de cremă de brânză de înaltă calitate, dar și un brand de oraș, orașul iubirii frățești. La fel, și numele tău este un brand, deci și tu ești un brand”.
Și au dreptate. Toți suntem sau avem un brand personal. Din momentul în care intrăm în câmpul muncii și începem să servim sau deservim interesele și nevoile celorlalți, devenim un brand personal. De ce? Pentru că oamenii din jurul nostru ne vor asocia numele cu o activitate profesională și o vor face într-o manieră personală, raportată la experiența proprie, la satisfacerea propriilor nevoi sau interese – de la colegi, clienți, colaboratori la orice altă persoană care interacționează cu noi la nivel profesional.
Aici este însă un mic truc de știut, iar noi cei care-I ghidăm pe ceilalți în a-și contura mai bine brandul personal, știm: singularitatea. Capacitatea unui brand personal de a fi unic, singular.
Pentru că, la final, de fapt, fiecare dintre noi este unic. Depinde însă numai de noi dacă ne folosim de acest atribut în folosul nostru sau nu.
Așa că, până la următorul articol din #RevolutiaMeritocratieiPrinPersonalBranding, te las cu acest gând: unicitatea ta.
Alexandra Hustiu Bibire
Articole anterioare:
