Discrepanța între salariu și munca depusă, salariile neprimite la timp, controlul prea strict, monotonia muncii, lipsa aprecierii, suprasolicitarea, interdicțiile, neimplicarea în luarea deciziilor, imposibilitatea avansării în funcție sau lipsa șanselor de a dobândi cunoștințe și aptitudini noi. Dacă ar fi să întrebăm 100 de români (angajați, evident!) „de ce nu te (mai) duci cu drag la muncă?”, motivele acestora vor fi printre cele enumerate mai sus.
Așadar, motivarea și demotivarea angajaților ar trebui să fie subiecte mai des discutate, nicidecum neglijate. Iar pentru a înțelege importanța lor, îți prezentăm câteva dintre consecințele demotivării.
Performanța scăzută
Odată ce nemulțumirile persistă, performanța este sigur una scazută. Plus că, este absolut normal să ne pierdem entuziasmul atunci când lucrurile nu merg așa cum ar trebui. Dacă angajatorii nu dau importanță angajaților, atunci nici angajații nu vor da importanță calității și nici nu se vor mai încadra în timpul alocat finalizării proiectelor. În plus, angajatul va înceta să vadă importanța poziției lui în companie, fapt ce va duce la reorientarea acestuia către un alt loc de muncă, mai devreme sau mai târziu.
Insatisfacție
Când unui angajat îi lipsește motivația, acest lucru poate trage în jos moralul întregului grup. Pentru a evita acest lucru, este recomandat ca angajatorul să vorbească cu angajații săi imediat cum observă o schimbare în comportamentul acestora, pentru a rezolva problemele din timp.
Aceste două consecințe pot duce cu brio spre o a treia, și anume: scăderea câștigurilor întregii companii.
